După ce o perioadă, pe fondul controverselor legate de managementul defectuos al crizei în spaţiul comunitar, discuţiile legate de posibilitatea lărgirii U.E. printr-un nou val de aderări au fost din start blocate, acum se reiau timid iniţiativele legate de noi posibili candidaţi în clubul european. Printre cei vizaţi se numără şi Serbia, care ar putea lansa în curând negocierile de pre-aderare cu Uniunea Europeană. Preşedintele Uniunii Sârbilor din România, fostul parlamentar de Timiş Slavomir Gvozdenovici, susţine că diaspora sârbă din Banat susţine activ integrarea Serbiei în Uniunea Europeană, proces care e văzut inclusiv ca un prilej de îmbunătăţire a relaţiilor româno-sârbe.


Noi invitaţii la negocieri

Discuţiile legate de posibilitatea iniţierii, în Serbia, a negocierilor de pre-aderare au fost reluate zilele trecute, odată cu vizita la Belgrad a comisarului european pentru extindere Stefan Fuele, care a transmis un mesaj clar din partea forurilor comunitare : Serbia are o ocazie istorică de a lansa negocierile de aderare cu U.E. în curând. Comisarul european pentru extindere a precizat că speră că se va ajunge în curând la un consens în interiorul U.E. în legătură cu candidatura Serbiei pentru aderarea la spaţiul comunitar. Stefan Fuele a adăugat că se lucrează hotărât în această direcţie.
“Comisia Europeană crede că a venit momentul ca Serbia să îşi ia în serios candidatura de aderare la U.E.”, a declarat Stefan Fuele după ce s-a întâlnit cu preşedintele sârb Boris Tadic.
Comisarul european pentru extindere a mai spus că după compromisul dintre Serbia şi Uniunea Europeană, în privinţa rezoluţiei O.N.U. asupra Kosovo (considerată o concesie din partea Serbiei, care a a renunţat la condamnarea dură a independenţei Kosovo), a fost creat un nou impuls în relaţiile dintre Serbia şi Uniunea Europeană. “Există un sentiment general că această ocazie nu trebuie ratată,” a declarat Stefan Fuele, referindu-se la posibilitatea demarării negocierilor de pre-aderare ale Serbiei. Totuşi, ca în cazul oricărei alte ţări aspirante la statutul de membru al U.E., oficialii comunitari au precizat că “nu vor exista scurtături pe calea către U.E.” şi că orice progrese vor depinde de prestaţia ţării.


Kosovo, un pas înapoi

Poziţia adoptată de multe din ţările vest-europene în privinţa independenţei Kosovo au constituit un factor de încetinire a negocierilor de preaderare a Serbiei la U.E. De altfel, la Conferinţa de la Timişoara care a a precedat summit-ul N.A.T.O. din 2008, de la Bucureşti, Zoran Vujic, ministrul adjunct pentru N.A.T.O. şi Apărare din Ministerul de Externe sârb, atrăgea atenţia că perspectiva integrării europene a ţării sale a primit o lovitură serioasă după declararea independenţei Kosovo şi a recunoaşterii acestei independenţe de către o serie de ţări ale U.E. Zoran Vujic a precizat că integrarea europeană a pierdut susţinerea populară şi că, pentru o perioadă de timp, orice progres în integrarea euroatlantică a Serbiei este imposibil, din cauza frustrării create de independenţa Kosovo.  Treptat, însă, se pare că atitudinea autorităţilor sârbe în privinţa aderării se schimbă. E un lucru pe care îl confirmă şi fostul deputat timişean Slavomir Gvozdenovici, preşedinte al Uniunii Sârbilor din România, care susţine că inclusiv comunitatea sârbilor din Timiş, care cuprinde peste 13.000 de persoane, sprijină activ ideea de aderare a Serbiei la U.E. “Noi sprijinim fiecare gest prin care Serbia face un pas înainte în direcţia integrării. De altfel, odată cu aderarea Serbiei la U.E. se vor deschide noi porţi de cooperare între Serbia şi România. Comunitatea sârbă din România este direct interesată să sprijine Serbia să revină în rândul ţărilor europene, de unde pe nedrept a fost izgonită. Mai ales că, în opinia noastră, îndeplineşte aproape toate condiţiile pentru a fi membru U.E.”