Directiva drepturilor muncitorilor sezonieri, aşteptată de cinci ani

Deşi majoritatea europarla­mentarilor români au făcut lobby în acest sens, Uniunea Europeană nu a legiferat, încă, situaţia muncitorilor sezonieri din spaţiul european, printr-o directivă care să prevadă un prag minim de salarizare şi asigurarea unor condiţii decente de muncă. În schimb, forurile legislative comunitare au adoptat o directivă legată de drepturilor lucrătorilor sezonieri care vin din afara continentului.

Românii ar putea fi înlocuiţi de chinezi şi vietnamezi, pe piaţa muncii din Vest

De mai bine de cinci ani forurile comunitare promit adoptarea unei directive care să reglementeze situaţia muncitorilor sezonieri din spaţiul european, prevăzând o serie de praguri salariale minime, precum şi asigurarea unor condiţii decente de muncă.

Deşi europarlamentarii români au făcut lobby în acest sens şi la Comisia Europeană, şi la nivelul Parlamentului European, solicitând adoptarea unui astfel de act normativ, forurile legisla­tive europene au preferat să adopte directive legate de situaţia muncito­rilor sezonieri care provin din afara continentului.

În aceste condiţii, Federaţia Euro­pea­nă a Sindicatelor din Alimentaţie, Agricultură şi Turism susţine că româ­nii şi-ar putea pierde locurile de muncă din străinătate, fiind înlocuiţi de mun­citori care lucrează mai ieftin ca ei, din Pa­kis­tan, China sau Vietnam. În opinia aces­tui sindicat, U. E. a imple­mentat prea multe directive în domeniul muncii, împărţind muncitorii în prea mul­te categorii care au creat confuzii în ce­ea ce priveste îndatoririle dar şi dreptu­rile lor. De aici au apărut abuzuri pe pia­ţa muncii, le­gate de o salarizare mică sau de condi­ţii foarte grele de muncă.

“Mulţi muncitori români nu sunt in­cluşi în sistemul de pensii, nu plătesc contribuţii, iar consecinţele vor fi ne­faste mai ales când se întorc acasă. Sunt situaţii în care salariul plătit de angajator este sub salariul mediu al ţării gazde, creând fenomenul de dum­ping social”, spune Codruţa Liliana Filip, asistent politic la F.E.S.A.A.T.

Din 2006 se vorbeşte despre adop­ta­rea unei directive legate de drepturile muncitorilor sezonieri în spaţiul euro­pean. Cu toate acestea, încă nu s-a în­tâmplat nimic concret în acest sens. Mai mulţi europarlamentari din grupul Socialiştilor Europeni menţio­nau recent faptul că “U.E. nu a ridicat deocamdată nici un deget pentru re­zolvarea problemelor muncitorilor din agricultură, veniţi din România în ţări precum Spania şi Italia”.

Muncitorii sezonieri, exploataţi şi în România

Nu doar în străinătate, ci şi în Ro­mânia există tendinţa unor angajatori ca, în lipsa unor reglementări legale cla­re, să exploateze muncitorii se­zonieri. Un caz tipic în acest sens a fost desco­perit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş, în aprilie, la Reme­tea Mică, unde zeci de muncitori se­zo­nieri au fost descoperiţi muncind în con­diţii inumane la plantarea de pomi. Patronii firmei angajatoare, din Piteşti, îi obli­gau pe zilieri să mun­ceas­că toată ziua, iar noaptea îi cazau în condiţii in­umane, fără căldu­ră şi apă. Pentru 100 de lei pe săptămâna, muncitorii plantau puieţi de dimineaţă până seara, iar noaptea dormeau pe paturi de scândură, câte 20 într-o în­că­pere. Evident, nici unul dintre zilieri nu avea contract de muncă. “Firma a fost amendată cu 4.000 de lei pentru fiecare muncitor descoperit lucrând la negru”, spune Cornelia Corescu, inspectorul şef al I.T.M. Timiş.

Din păcate, în momentul de faţă, deşi este o perioadă în care mulţi în­tre­prinzători angajează zilieri, I.T.M. Timiş nu poate efectua controale legate de respecta­rea normelor legale în pri­vinţa muncii temporare. Şi aceas­ta pen­tru că, deşi în România este în vigoare, din aprilie, o nouă Lege a zilierilor, care prevede obligativitatea angajato­rului de a în­re­gistra zilierii într-un Re­gistru de evi­denţă, pe care să-l prezin­te la I.T.M. şi pe baza căruia să plăteas­că impozite, respectivele registre nu au fost încă realizate şi distribuite în te­ritoriu de către Minis­terul Muncii.