Discriminari legale

Probabil ca multi dintre dumneavoastra ati mers la vot, la "Europarlamentare", in toamna anului trecut. Doar o mica parte a electoratului stie, probabil, care ar trebui sa fie rolul unui europarlamentar, ce ar trebui sa faca pentru statul pe care-l reprezinta, pentru electoratul partidului care l-a impins pe mari cai comunitari. O si mai mica parte, mai mult decat sigur, stie ce au facut in primele luni de munca europarlamentarii romani desemnati sa fie portdrapel, la Bruxelles, al noului stat comunitar Romania. Printr-o initiativa foarte interesanta a Institutului de Politici Publice toti romanii au acum ocazia de a afla ce si cat muncesc europarlamentarii romani. Surprizele, garantat, nu vor fi integrabile la categoria "placute".

Cei care au tendinta de a spune ca nu ii (mai) intereseaza ar trebui ca, inainte de a-si declara dezinteresul, sa-si lanseze lor insisi provocarea de a raspunde la doua intrebari : 1. Cu cat contribuie la remunerarea acestor europarlamentari? 2. Pe ce criterii cred ei ca stabileste statul roman "valoarea financiara" fiecarui cetatean platitor o viata de taxe si impozite catre bugetul public?

Din taxele si impozitele pe care le platesc catre bugetul de stat, o parte ajung, indirect, in buzunarul acestor 35 de europarlamentari. 17,5 milioane de euro reprezinta bugetul alocat anual celor 35. Ceea ce inseamna aproximativ 150.000 de lei lunar pe cap de europarlamentar, adica, mai bine de 41.000 de euro. Adica, pe zi, circa 5.000 de lei.

Haideti sa vedem, insa, cat primesc de la statul roman alte categorii de cetateni – e drept, oamenii acestia nu ne reprezinta niciunde in lume si nu-si etaleaza I.Q.-ul in fata nimanui. Doar ca, la fel ca si europarlamentarul roman, si "eurobolnavul" si "europensionarul" romani isi platesc de-o viata birurile catre stat.

In numele "eurobolnavului" a decis Ministerul Sanatatii, dupa ale carui calcule, acestuia ii sunt suficienti 5,5 lei pe zi. Pret care include trei mese. Concretizate, probabil, in doua felii transparente de parizer cu 10% carne si un cub de halvarina cancerigena, asortate la o felie gumoasa si stravezie de paine, la micul dejun, un bol de supa, un piure de cartofi si o chiftea cu diametru de 2 centimetri, la pranz, si o lingura de magiun si o chifla-plastilina, seara. Un astfel de meniu se presupune ca ar trebui sa puna un bolnav pe picioare. E drept bolnavul de 5.5 lei pe zi nu intra in categoria "fericitilor" posesori ai sindromului imunodeficientei dobandite ori ai unor armate de bacili Koch razvratiti intr-un organism prea slabit pentru a le mai face fata. Acestia traiesc "regeste", la 12 lei pe zi.

Acelasi nivel de trai ii este harazit si "europensionarului" roman (vorbim aici de majoritate). Printr-o metoda de calcul neinteligibila, dar in egala masura considerata infailibila, reprezentantii statului au decis ca, dupa o viata de munca, mai pot sa faca un efort, pe ultima suta de metri, si sa danseze la risc intre supravietuire si inanitie. La o pensie medie de 381 de lei, din care se presupune ca si-ar lua doar mancare, ar avea dreptul la un meniu mai subtire decat al bolnavilor de SIDA. Iar fostii agricultori sunt condamnati la o pensie de 14 lei pe luna. Adica, la 4,7 lei pe zi.

Macar avand in minte aceste calcule, romanii trebuie sa stie ca un om care costa statul 5000 de lei zilnic are obligatii. Vorba lui Hesse, cel care a facut cariera... jucandu-se cu margele de sticla, "Cu cat e mai mare puterea pe care ti-o da functia, cu atat e mai riguroasa obligatia de a sluji". Dar asta e doar literatura...