Disponibilizări şi la instituţiile europene

Spectrul disponibilizărilor pare să fi ajuns şi la aparatul birocra­tic de la Bruxelles, unde s-a anunţat posibilitatea ca 5% din funcţionarii europeni – bugetarii cei mai bine plătiţi din spaţiul comunitar – să plece din posturi.

O decizie surprinzătoare

Potrivit unor informaţii de interior de la nivelul Comisiei Europene, struc­tura comunitară va propune reducerea cu 5% a numărului locurilor de muncă în instituţiile U.E., în condiţiile măsuri­lor de austeritate din statele membre. „Comisia vizează creştere zero în buge­tul administrativ. În condiţiile creşterii salariilor, legată de promovări, asta înseamnă reducerea numărului angaja­ţilor. Dacă Comisia Europeană ar pro­pune salarii mai mici, s-ar confrunta cu o grevă a sindicatelor”, a precizat sur­sa anonimă din C.E., citată de EuObserver.

Chiar dacă se estimează că o bună parte din ţările membre nu vor fi de acord cu acest procent mic de disponi­bilizări, dorind o reducere mai mare a cheltuielilor de personal din instituţiile comunitare, se consideră că dacă ar fi puşi pe liber mai mult de 10% din func­ţionarii europeni, acest lucru ar afecta funcţionarea instituţiilor-cheie şi s-ar putea ajunge la închiderea unor insti­tuţii periferice.

În acest sens au existat nişte indi­cii la nivelul unor discuţii din Parla­mentul European purtate în această primăvară, când Grupul liberal din P.E. a menţionat că, printre altele, instituţii europene precum Comitetul pentru Re­­giuni, din Bruxelles, şi Comitetul Euro­pean Economic şi Social sunt în plus.

În ceea ce priveşte felul în care vor decurge disponibilizările, se estimează că e posibil să se renunţe la persoanele aflate aproape de pensie sau în conce­dii medicale prelungite şi care ar putea fi scoase la pensie cu plată minimă.„Au făcut deja asta înainte de extinde­rea din 2004, pentru a se evita o explo­zie a numărului angajaţilor”, a declarat oficialul C.E. anonim, citat de EuObser­ver, care a mai menţionat că, în condi­ţiile în care circa 50.000 de funcţionari U.E. deservesc toate cele 27 state mem­bre, comparativ cu mai mult de 50 de milioane de funcţionari civili în statele U.E., orice reducere ar urmări mai de­grabă să demonstreze solidaritate, decât să facă economii serioase.

Bugetarii daţi afară de Guvern, reangajaţi de instanţe, în România

În România, pe lângă disponibi­lizările anunţate şi programate în structurile M.A.I. sau la nivelul A.N.­A.F., Guvernul va bloca şi anul viitor posturile din sectorul public prin anga­jarea doar a unui funcţionar la şapte posturi eliberate, condiţie pentru recu­perarea pierderii salariale din sistemul bugetar. „Încadrarea în acest plafon de 7,2% din PIB cu cheltuielile de personal înseamnă că, în 2012, România trebuie să continue politica de a ocupa doar un singur post vacant din şapte, pentru a putea începe, din 2012, recuperarea salarială şi a ajunge, încetul cu încetul, la salariile de dinainte de tăiere. Obiec­tivul nostru este ca, începând cu ianua­rie 2012, să începem să recuperăm ce mai este de recuperat din pierderile salariale din 2010, nu deodată, ci trep­tat”, a declarat în acest sens primul ministru Emil Boc.

Cu toate acestea, în Timiş, ca şi în celalalte zone în care s-au făcut disponi­bilizări, funcţionarii daţi afară de Gu­vern sunt reangajaţi de instanţe, în ur­ma contestării în instanţă a disponibi­lizărilor. „Noi avem deja cinci salariaţi care au fost daţi afară în urma disponi­bi­­lizărilor făcute anul trecut la nivelul administraţiilor publice locale, care trebuie reangajaţi, pentru că au obţi­nut în acest sens o hotărâre definitivă şi irevocabilă la Curtea de Apel Timi­şoara. Ei sunt doar primii, vor mai urma şi alţii”, ne-a declarat Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcţionarilor Pu­blici din Primăria Timişoara.

În opinia sa, nu e normal ca Guver­nul să blocheze în continuare anga­jările în sistemul bugetar, în condiţiile în care instituţiile sunt afectate de criza de personal, dar, pe de altă parte, nu ar fi fost nici în regulă să se facă angajări acum, după ce anul trecut au fost disponibilizaţi mii de bugetari. „Cum ar fi ca anul trecut statul să facă disponibilizări, iar anul acesta anga­jări? Nu ar avea nicio logică”.