Criteriile pe baza cărora s-au făcut disponibilizări la Primăria Timişoara au făcut obiectul unor reclamaţii la Inspectoratul Teritorial de Muncă, fiind invocate criterii abuzive pe baza cărora s-a realizat lista de concedieri. Sindicatul Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara susţine că, oricum, nu s-a ţinut cont de niciun fel de criterii în stabilirea celor care trebuie să plece şi că instanţa pare a fi singura soluţie de normalizare a situaţiei apărute.


Primele plângeri la I.T.M.

Modalitatea prin care s-a stabilit la Primăria Timişoara lista celor care trebuie să plece din instituţie, în urma disponibilizărilor generate de politicile de austeritate bugetară, e deja contestată la Inspectoratul Teritorial de Muncă, unde s-au primit plângeri pe această temă.
„Există, de exemplu, o plângere în care ni se sesizează că respectivul angajat pus pe lista de disponibilizări nu ar fi trebuit concediat, potrivit criteriilor prestabilite. Astfel, în respectiva plângere se specifică faptul că angajatul respectiv are doi copii în întreţinere şi că, din punct de vedere al pregătirii profesionale, decizia de disponibilizare a sa este inexplicabilă. Mai precis, angajatul în cauză susţine că, din compartimentul în care lucrează numai el are pregătirea necesară exercitării profesiei respective, toţi colegii săi fiind angajaţi în acea structură după exercitarea unor meserii care nu aveau nicio legătură cu domeniul în care au ajuns să lucreze la Primărie. Şi cu toate acestea, în mod inexplicabil, el a fost ales pentru a fi concediat”, ne-a declarat Cornelia Corăscu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş.
Nerespectarea criteriilor prestabilite pentru disponibilizări este invocată şi de Sindicatul Funcţionarilor din Primăria Timişoara. „De fapt, chiar în întâmpinarea depusă de Primărie, în procesul în care am contestat hotărârile prin care s-au decis disponibilizările, se precizează că în stabilirea listei de disponibilizaţi Primăria a ţinut cont de aşa-zisele criterii, după care, un rând mai jos, se arată că, de fapt, respectivele criterii nu au fost puse în aplicare. Deci, s-au stabilit criterii, dar nu au fost folosite”, precizează Tiberiu Negrei, liderul S.F.P.P. Timişoara.
De asemenea, liderul sindical reclamă şi modalitatea – pe care o califică drept „jenantă” – prin care angajaţii au fost chemaţi să susţină examene pentru rămânerea pe post. „Au fost contactaţi telefonic şi li s-a solicitat să semneze nişte hârtii din care să rezulte că ei au cerut de fapt să participe la examinări. Deci, Primăria a evitat să formuleze în scris cereri de acest gen către angajaţi pentru prezentarea la examinări, şi probabil că în instanţă va veni şi va spune că angajaţii s-au cerut examinaţi, invocând semnarea acelor documente de către aceştia”. Sindicatul Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara a deschis 48 de acţiuni la Tribunalul Timiş, solicitând anularea deciziilor prin care s-au decis disponibilizări fără să se facă aceste solicitări de examinare. În perioada următoare vor urma alte acţiuni în instanţă, în numele angajaţilor disponibilizaţi de la Direcţia Fiscală a Municipiului Timişoara, cărora li s-a dat deocamdată doar preaviz, urmând ca la sfârşitul acestei săptămâni să le vină dispoziţiile de concediere.


Puţine alternative pentru disponibilizaţii cu vârste peste 45 de ani

Mulţi dintre cei disponibilizaţi în Timiş, inclusiv din instituţiile publice, sunt trecuţi de vârsta de 45 de ani, iar integrarea lor pe piaţa muncii este extrem de dificilă, cu toate măsurile pe care Ministerul Muncii susţine că le-a luat în acest sens.
Deşi cea mai mare parte a şomerilor din Timiş sunt din această categorie de vârstă, doar în urma subvenţionării locurilor de muncă pentru încadrarea şomerilor de peste 45 de ani s-a reuşit angajarea a 28 de persoane, iar în urma activităţilor de „negociere” pe locurile de muncă vacante, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă a reuşit angajarea în acest an a 143 de persoane trecute de 45 de ani. Este un număr foarte mic, raportat la totalul şomerilor cu vârste de peste 45 de ani, înregistrat în Timiş. Mai mare succes nu au avut consilierii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă nici cu serviciile de formare profesională, multe din persoanele trecute de 45 de ani, ajunse în şomaj, fiind refractare la ideea de „reinventare” profesională.
Astfel, la cele 66 de programe de formare profesională gratuite, organizate în acest an de către Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, au participat doar 126 de persoane trecute de 45 de ani, deci mai puţin de doi şomeri la un astfel de curs.