Şedinţa din februarie a Consiliului Local Timişoara se anunţă a fi una destul de furtunoasă, întrucât consilierii locali vor dezbate una dintre cele mai spinoase probleme ale administraţiei locale – împărţirea bugetului. Aceasta chiar dacă, pentru a nu risca să atragă critici, după modelul Consiliului Judeţean, Primăria Timişoara a publicat o variantă de buget coafată prin omisiune, în sensul că nu pomeneşte, detaliat, investiţiile pe care le va face pentru uz propriu.


73% cheltuieli de funcţionare, 25% cheltuieli de dezvoltare

Anul acesta, Primăria Timişoara şi-a structurat cheltuielile pe două mari subcapitole – funcţionare şi dezvoltare, disproporţia alocării de fonduri între cele două fiind una evidentă. Astfel, pentru funcţionare a fost alocată suma de 437 de milioane de lei, reprezentând 73% din bugetul general, iar pentru dezvoltare s-au alocat 155 de milioane de lei, care reprezintă 26,2%. Excedentul de anul trecut a fost de 1,09 milioane de lei.
Pentru 2011, în conformitate cu le­gislaţia centrală, Primăria Timişoara şi-a stabilit un nivel maxim al cheltuielilor de personal aferente bugetului general, care e în sumă de 276 de milioane de lei. „Sumele alocate pentru bunuri şi servicii au fost asigurate astfel încât prioritatea o reprezintă prevederile pentru acoperirea cheltuielilor de elec­tricitate, gaz, încălzire, apă, salubritate pentru toţi ordonatorii de credite ai bu­getului local, impunându-se măsuri de economicitate şi eficienţă în utilizarea resurselor”, precizează reprezentanţii Primăriei Timişoara.


Studiile de fezabilitate continuă să consume o mare parte din buget

Spre deosebire de Consiliul Jude­ţean Timiş, care arată defalcat pe ce va chel­tui banii în investiţiile prognozate pentru acest an, la Primăria Timişoara se pre­feră formulele de genul „dotări”, care pot presupune foarte multe lucruri şi ca­re, evident, ridică semne de întrebare.
Ce se poate remarca e că şi în 2011, cu toate criticile primite pe această temă, Primăria Timişoara continuă să cheltuiască foarte mulţi bani pe studii de fezabilitate şi documentaţii preala­bile demarării unor proiecte, deşi e greu de spus când, cum, şi dacă se vor materia­liza obiectivele de investiţii aferente. Printre studiile tehnice, de opor­tu­nitate sau fezabilitate, cele mai origi­nale pe care intenţionează să le finanţeze în acest an Primăria Timişoara se numără un studiu de fezabilitate privind recon­strucţia ecologică a bălţii de pe strada Lămâiţei, un studiu privind capacitatea de transport a reţelei de de canalizare din zonele cu risc de inundabilitate din Timişoara, un studiu de oportunitate pri­vind sistemul de informare şi comunica­re facil pentru cetăţeni, prin panouri in­formative, unul privind oportunitatea privind sistemul de supraveghere pen­tru creşterea siguranţei şi prevenirea cri­minalităţii în Timişoara, un studiu pri­vind valorificarea potenţialului de trafic na­val pe canalul Bega, unul privind redu­ce­rea nivelului de zgomot folosind asfalt cauciucat, un stdiu privind reamenaja­rea geometriei intersecţiei din Piaţa Băl­cescu, şi lista ar putea continua.
Pe parcursul întregului an trecut, consilierii locali au atras atenţia Muni­cipalităţii să nu mai finanţeze proiecte de investiţii despre care ştiu că nu se vor materializa, din cauza lipsei de resurse. Totuşi, ponderea cheltuielilor legate de studii şi documentaţii din bugetul pe 2011 al Primăriei nu pare sensibil diminuată.
Printre proiectele ceva mai inte­re­sante care vor beneficia de finanţare în 2011 se numără cele de extindere a re­ţelei de autobuz în zonele Dumbrăviţa şi Ghiroda, continuarea extinderii re­ţe­lei de iluminat public stradal în partea de nord şi de sud a oraşului, reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea Cantinei de Ajutor Social, pentru dezvoltarea unui Centru social de urgenţă pentru persoa­nele fără adăpost, reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al oraşului sau reabilitarea infrastructurii publice ur­bane a malurilor canalului Bega.
Trebuie remarcat, în acelaşi con­text, că, potrivit reprezentanţilor Di­rec­ţiei Fiscale Timişoara, dacă pe plan cen­tral s-a constatat o reducere a încasări­lor la bugetul de stat, şi în acest fel bu­getul a trebuit adaptat la aceste încasări diminuate, pe plan local criza nu s-a ob­servat, din punct de vedere al încasări­lor la bugetul local. „Încasările la bu­ge­tul local nu au scăzut în ultima perioa­dă, ba dimpotrivă, se remarcă o creştere, în comparaţie cu perioadele similare ale anilor trecuţi”, ne-a declarat Adrian Bodo, directorul Direcţiei Fiscale a Mu­nicipiului Timişoara.