Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie”,a venit la protestul din Piaţa Operei

În semn de protest faţă de controversata Lege 410/ 2011, care suspendă începând de anul viitor acordarea de indemnizaţii pentru luptătorii din Revoluţie şi urmaşii eroilor-martir, vineri după-amiaza revoluţionarii timişorenii au ieşit din nou în stradă, în cadrul unui miting autorizat, organizat în Piaţa Operei. Pentru că există autorizaţii de principiu în acest sens, revoluţionarii ar putea picheta în fiecare zi Prefectura şi Consiliul Judeţean, până în 22 decembrie.

O posibilă lună de proteste

Revoltaţi de prevederile recent aprobatei Legi 410/2011, care suspendă acordarea de indemnizaţii pentru lup­tătorii din Revoluţie şi urmaşii eroilor-martir, opt revoluţionari timişeni au decis să intre în greva foamei la înce­pu­tul săptămânii trecute. Acesta nu a fost decât începutul acţiunilor de pro­test.

Vineri, revoluţionarii timişoreni au ieşit în stradă, în cadrul unui miting organizat în Piaţa Operei din Timi­şoa­ra, la care au luat parte aproximativ 500 de revoluţionari afectaţi de noile pre­vederi legislative. Pentru că există o autorizaţie de principiu în acest sens, revoluţionarii vor putea continua pro­testele organizând în fiecare de zi, de acum până în 22 decembrie pichetări ale Consiliului Judeţean şi Prefecturii Timiş. “Prefectura Timiş – ca repre­zen­­tanta puterii guvernamentale în terito­riu – poate fi zilnic pichetată între ore­le 14 şi 17, până la ziua libertăţii Ro­mâ­niei, 22 Decembrie”, ne-a transmis Eu­gen Gherga, secretarul Asociaţiei de Revoluţionari „Frăţie, Egalitate, Cola­borare, Cooperare”.

Virgil Hosu, preşedintele Aso­cia­ţiei de Revoluţionari ALTAR 1989 Ti­mi­şoara, spune că mitingurile şi pichetă­rile sunt o continuare firească a pro­tes­telor prin greva foamei începute la se­diul ALTAR. “Oamenii continuă protes­tul, deşi nu se prezintă într-o stare prea bună. Pentru doi dintre ei a fost nece­sară intervenţia Ambulanţei. În fieca­re zi vine un echipaj medical să le ia ten­siunea şi să îi consulte. Deşi protestul acesta le-ar putea pune în pe­ricol viaţa, ei sunt hotărâţi să conti­nue”, ne-a de­clarat liderul ALTAR 1989 Timişoara.

De altfel, vineri după-amiaza, trei dintre ei au fost transportaţi la spital, având hipertensiune. Ei au fost, însă, rapid înlocuiţi de alţi trei revoluţionari care au intrat în greva foamei.

Greviştii foamei de la Timişoara au fost susţinuţi în acţiunea lor şi de preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie 1989”, Teodor Mărieş, care a anunţat că începând de săptămâna trecută a in­trat în greva foamei, cerând respecta­rea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martir şi luptătorii care au contribuit la vic­toria Revoluţiei din Decembrie 1989. De altfel, Teodor Mărieş a venit la Timişoara şi pentru a lua parte la pro­testul organizat de revoluţionari în Pia­ţa Ope­rei. “Nu aveam cum să nu fiu ală­turi de ei. Nu aveam cum să nu fiu soli­dar cu cei care, în Decembrie 1989, au ieşit în stradă şi au contribuit la căde­rea dic­tatorului. Acestor oameni le dato­răm totul”, ne-a declarat Teodor Mărieş.

Teodor Mărieş, la Timişoara : “Recunoştinţa nu are termen de expirare”

Revoluţionari timişoreni, dar şi din alte oraşe din ţară, au protestat în Piaţa Operei, din Timişoara, vineri. Mitingul a cu­noscut şi momente tensio­nate, revoluţionarii împărţin­du-se, la un moment dat, în două tabere. În mo­mentul în care Teodor Mă­rieş, preşedin­tele Asociaţiei 21 “De­cembrie 1989”, a luat cuvân­tul, unii din­tre cei prezenţi l-au acu­zat pe acesta că ar fi „omul lui Bă­sescu”. Lucrurile s-au liniş­tit, însă, rapid, revoluţionarii por­nind spre sediul P.D.-L. Ti­miş, acţiunea mutându-se apoi în faţa Prefecturii, unde au fost scandate lozinici împotriva Gu­vernului şi a Preşedinţiei.

Liderii revoluţionarilor din Timişoara şi Bucureşti s-au re­unit apoi la sediul Societăţii “Ti­mişoara”, pentru o conferinţă de presă în cadrul căreia au anunţat că îşi vor continua acţiu­nile de protest, dar şi că încă­ierarea din timpul mitingului a fost o încercare de diversiune. „Important e că a fost un mi­ting al mişcării revoluţionare în întregul ei, acum când se îm­plinesc 22 de ani de la crima din Decembrie 89. Timişoara a dat din nou dovadă de unitate, iar scandalul din timpul mi­tin­gului a fost o diversiune pentru a se muta atenţia de la mesajul pe care dorim să îl transmi­tem”, a declarat Teodor Mă­rieş, afir­mând că este solidar cu copiii eroilor martiri din Decembrie 1989 şi cu luptătorii remarcaţi prin fapte deosebite în Revo­lu­ţia română. „Recu­noştinţa nu are termen de expirare. Legea Recunoştinţei trebuie respec­tată. Suntem o naţiune care ne respectăm eroii, iar primii la care trebuiau să se gândească legiuitorii erau copiii marti­rilor. Este o de­cizie politică, iar respon­sa­bilul este partidul de guver­nământ. Dacă se ajunge la pro­mulgare, vom merge pâ­nă la capăt. Or noi, or ei. Nu facem ambiţii, dar nu cred că ei pot rezista presiunilor noas­tre”, a declarat liderul Asociaţiei “21 Decembrie”, subliniind că nu face niciun joc politic. 

A anunţat, însă, că se gân­deşte să candideze pentru par­lament anul viitor: „Dacă se ţin alegeri, anul viitor poate can­didez şi eu. De ce nu? Am stat 22 de ani deoparte”.

Liderul ALTAR 89 : „Nu e normal ca în Caracal să fie 200 de luptători cu merite deosebite, iar în Timişoara, 500”

La rândul său, Virgil Hosu, preşedintele Asociaţiei ALTAR 1989, afirmă că doreşte curăţe­nie în rândul asociaţiilor de revo­luţionari. Potrivit acestuia, doar cei cu acte în regulă şi cei care provin din oraşe-martir trebuie să rămână pe aceste liste, în con­textul în care, după 1996, au fost fabricaţi 17.500 de revoluţionari, doar 60% dintre aceştia făcând parte dintre cei care, într-ade­văr, au participat la Revoluţia din ’89 : „Nu e normal ca în Caracal să fie 200 de luptători cu merite deosebite, iar în Timişoara, un oraş de dimensiuni mult mai mari, să fie 500. Am stat sub gloanţe şi nu putem admite ca un grup de oameni din oraşe în care nu s-a în­tâmplat nimic să fie recom­pen­saţi fără să aibă drept“.

Soluţii alternative

Cu scopul declarat de a remedia cumva situaţia care i-a adus pe revo­luţionari în stradă, preşedintele C.J. Timiş, Constantin Ostaficiuc, a pro­pus în Biroul Permanent Jude­ţean al P.D.-L. ca parlamentarii de­mocrat-liberali din filiala pe care o conduce să-i trimită premierului Emil Boc o scri­soare, în încercarea de a repara situa­ţia creată prin adoptarea Legii 410 din 2011, prin care s-a decis ca de anul vii­tor să se suspende plata indemnizaţiei pentru luptătorii în revoluţie şi urmaşii eroilor-martiri. 

În acest sens, se va depune un amendament la Legea Bugetului, pen­tru a se crea sursa de finanţare nece­sară pentru acordarea acestor drep­turi. “Trebuie făcute toate demersurile pentru îndreptarea unei astfel de de­cizii, care sigur are şi ea nişte justificări probabil de o altă natură”, a declarat Constantin Osta­ficiuc.

La sfârşitul săptămânii trecute, doi deputaţi P.D.-L., Maria Barna şi Marius Dugulescu (dintre cei şapte deputaţi din Timiş care au vo­tat Legea 410) s-au întâlnit în Timi­şoara, la sediul ALTAR, cu greviştii foamei şi unii li­deri ai revoluţio­narilor, promiţând că vor încerca să-şi repare greşeala la Bucureşti. „Revoluţionarii nu renunţă la po­ziţiile lor: greviştii foamei nu în­trerup protestul până când nu văd re­zolvarea”, spune Eugen Gherga, se­cretarul  Asociaţiei de Revolu­ţio­nari „Frăţie, Egalitate, Colaborare, Coope­rare” Timişoara.

Autori: BOGDAN PITICARIU ,DIANA MIHAI