Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

14°C

Umiditate:100%
Viteza vantului:10 KMH
Vizibilitate:6 km
  4.4452
  3.4817
Ancheta | 13 - 16 ianuarie 2011 | Bogdan PITICARIU
Micsoreaza fontMareste font

Dosarul poluărilor masive de la Solventul, de ani de zile tot în cercetări

Bombele ecologice găsite în subsolurile clădirilor fostului combinat sunt lăsate la păstrare de luni bune


Deşi au existat semnale care avertizau în legătură cu felul în care va decurge procesul de dezafectare a ultimului colos industrial timişean privatizat, combinatul Solventul, multe autorităţi de profil din Timiş s-au mobilizat abia după ce poluarea din zonă luase amploare şi exista riscul producerii unor explozii şi incendii devasta­toare, din cauza dezafectărilor făcute după ureche. Chiar şi în cazul anchetelor iniţiate, lucrurile au fost tărăgănate, Ministerul Administraţiei şi Internelor primind anul trecut mai multe sesizări şi reclamaţii legate de felul în care se desfăşoară ancheta în dosarul dezafectă­rilor neautorizate de la Solven­tul. Descoperirea recentă în zonă, în unele clădiri înstrăinate, a unor depozite de substanţe extrem de toxice şi periculoase lansează ipoteza că, pe lângă dezafectările pe lângă lege, o parte a combinatului a fost folosită şi ca deponeu ilegal de chimicale toxice.


Demersuri la vârful Internelor

Pe parcursul anului trecut, din ca­uza faptului că la Combinatul Solven­tul continuau să fie semnalate noi şi noi încălcări ale legislaţiei de mediu, Ministerul Administraţiei şi Interne­lor a primit sesizări de la mai mulţi parla­mentari de Timiş, în care i se solicita să se verifice de ce stagnează anche­ta­rea ilegalităţilor de la fostul combi­nat. "Fostul combinat Solventul pre­zintă un risc enorm în urma procesu­lui de dezafectare, în sensul că în ultimii ani au avut loc incendii de proporţii, ge­nerate de reziduurile petroliere de­po­zitate necorespunzător, sau au fost de­versate substanţe chimice foarte toxi­ce, poluând solul din zona în care se află combinatul", se specifica într-una dintre aceste interpelări adresate M.A.I.
Parlamentarii de Timiş care au sesizat anomaliile de la Solventul au remarcat şi faptul că demersurile fă­cute până acum de autorităţile de pro­fil nu au niciun efect. "Deşi, în urma controalelor efectuate de Garda de Mediu Timiş şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat s-au aplicat amenzi de sute de mii de lei, pentru ze­cile de nereguli constatate în ceea ce priveşte nerespectarea legislaţiei de mediu, iar Poliţia a deschis dosar penal pentru efectuarea de dezafec­tări fără autorizaţie, din păcate, cei care re­prezintă ce a mai rămas din combi­nat şi pe care, se pare, nu-i cunoaşte ni­meni continuă procesul de dezafectare a utilajelor", spune senatorul P.S.D. de Timiş Ilie Sârbu, care se numără printre cei care au cerut explicaţii con­ducerii M.A.I. în legătură cu derula­rea anchetei în acest caz. Acesta mai men­ţiona că "nici până acum, după atâţia ani, do­sarul penal nu a fost finalizat".
Ministrul de Interne, Traian Igaş, a răspuns zilele trecute acestor inter­pelări, menţionând că aspectele sesizate fac obiectul unui dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara şi instru­men­tat de Serviciul Arme, Explozivi, Sub­stanţe Periculoase, din cadrul Poliţiei Timiş, în care se efectuează cerce­tări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de continuare a activităţii după dis­punerea încetării acesteia.
Traian Igaş a precizat că ultima acţiune din dosar a fost desfăşurată în 10 noiembrie 2010 şi a constat în efec­tuarea unui control la care au partici­pat poliţişti care instrumentează cau­za, lucrători din cadrul Gărzii Naţio­nale de Mediu şi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş. Ministrul a dat asigurări că după definitivarea cercetărilor, dosarul penal va fi înaintat Parchetului competent, dar şi că "situaţia specifică existentă în legătură cu fostul combinat Solventul din Timişoara se află în atenţia şi este monitorizată permanent de către structurile de specialitate ale M.A.I. ".
Cu toate acestea, Traian Igaş nu a precizat de ce a fost nevoie de atâta timp pentru instrumentarea acestui dosar (având în vedere că ilegalităţile legate de dezafectările de la Solven­tul au început acum patru ani) şi nici nu a înaintat un termen-limită până la care dosarul va fi soluţionat.


În absenţa unor măsuri concrete, surprizele continuă

Nefiind luate până în prezent mă­suri foarte dure, în aşa fel încât să se descurajeze ilegalităţile legate de dezafectarea sau utilizarea spaţiului fostului combinat (amenzile fiind con­testate în justiţie), surprizele legate de Solventul continuă să apară.
Astfel, în octombrie 2010, comi­sarii Gărzii de Mediu au avut o sur­priză de proporţii, găsind în mijlocul combinatului o adevărată bombă chi­mică – ei au constatat că în clădirea fostei baze de cercetări a combina­tu­lui şi-a desfăşurat activitatea până în 2004 o societate care utiliza sub­stan­ţe şi preparate chimice periculoase, sub­stanţe expirate deja, ale căror am­ba­la­je sunt deteriorate. Reprezen­tanţii Gărzii de Mediu spun că trebuie făcută o inventariere complexă a acelui stoc de substanţe şi că nu se ştie ce s-ar mai putea găsi la subsolul clădirii.
Responsabilii pentru această bombă chimică au fost extrem de greu de identificat. Cumpărătorul Solventul-ului, firma Valkiria, a în­străinat o serie de clădiri care, mai de­parte, au fost închiriate. Una dintre ele a ajuns în acest fel la firma Ge­netim Chemical Research Institute, care şi-a transformat locaţia într-un soi de deponeu de substanţe pericu­loase. În momentul de faţă firma nu mai există, iar substanţele au rămas, depozitate, la Timişoara. E posibil să nu fie singurul deponeu de acest gen care să fie găsit în zonă, închirierea de locaţii de la foste combinate chi­mice fiind o modalitate ingenioasă prin care firmele pot scăpa, inclusiv prin interpuşi, de stocuri de substanţe foarte periculoase, a căror depozitare sigură sau neutralizare este extrem de scumpă.
"Abia în această săptămână firma proprietar a clădirii, BKP Trust Invest, care a preluat imobilul de la Valkiria, a delegat o persoană, pe care o aşteptăm să se prezinte la noi. Firma Genetim, care închiriase aceas­tă locaţie şi avea în gestiune acest stoc de substanţe s-a radiat, nu mai există. Cei de la BKP, fiind pro­prietarii clădirii, rezolvarea acelei probleme legate de acele substanţe cade în responsabilitatea lor", declară Marian Eperieş, şeful Gărzii de Mediu Timiş.


Pompierii Militari : “Dacă se apucă iar de tăiat instalaţiile, vom avea probleme”

Timişorenii au putut vedea cam care e “potenţialul” zonei, cu ocazia diverselor incendii izbucnite la fostul combinat. În septembrie 2008, de exemplu, focul a cu­prins un rezervor de păcură dezafectat, pe fundul căruia erau reziduuri petroliere. În zonă se aflau muncitori care lucrau cu apa­rate de tăiat cu disc, şi o singură scânteie a fost de ajuns pentru ca incendiul să izbuc­nească. Păcura scursă s-a acumulat, exis­tând riscul producerii unei explozii de proporţii. Resturile de rezervoare, tăiate pentru a fi duse la fier vechi, erau acoperite de rezidu­uri petroliere, iar fumul era vizibil de la cinci kilometri. Doar o intervenţie promp­tă a echipajelor Inspectoratului pentru Si­tuaţii de Urgenţă “Banat” a făcut atunci ca incendiul să nu ia amploare şi nu să se în­tindă pe toată platforma industrială, cau­zând explozii în lanţ.
“E adevărat, în ultima perioadă nu am mai avut incidente legate de Solventul, pen­­tru simplul motiv că procesul de dezafec­tare s-a oprit, până la reglementarea tutu­ror aspectelor legale. Noi am făcut con­troa­le pe tot parcursul anului trecut şi am dat şi amenzi. Un lucru e clar însă : dacă se rea­pucă de tăiat acele instalaţii, iar vor fi pro­bleme mari. Sunt instalaţii în care sunt în­magazinate tot felul de compuşi şi lichide ex­trem de inflamabile, cu potenţial explo­ziv ", avertizează maiorul Lucian Vasile Mihoc, prim-adjunct al inspectorului-şef al Inspec­toratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat”.


Un posibil dezastru ecologic post-dezafectare

E greu de spus cum va arăta zona şi cât de poluată va fi când se va termi­na complet procesul de dezafectare. De ani de zile, Agenţia pentru Protec­ţia Mediului Timiş spune că face demer­suri pentru analiza modului de elimi­nare a stocurilor de deşeuri pericu­loase, specificând în anii trecuţi că “s-a purtat o corespondenţă cu noul pro­prietar pentru asumarea răspunderii încadrării ca obiectiv cu risc”.
Reprezentanţii A.P.M. spun că prin­tre stocul de substanţe de la Solventul se află compuşi extrem de toxici.
În septembrie 2008, la platforma din Margina a fostului combinat, în timpul dezmembrării instalaţiei de gu­dronare a lemnului, după cum specifica Agenţia pentru Protecţia Mediului Ti­miş, s-a produs deversarea a aproxi­mativ 40 de tone de gudron pe o supra­faţă de 200 de metri pătraţi. În afară de deversarea de gudron, în sol a mai ajuns şi un compus chimic toxic, într-o cantitate despre care nici măcar Agen­ţia Regională pentru Protecţia Mediu­lui Timişoara nu pare să fie sigură, având în vedere că într-un raport men­ţiona trei tone de soluţie de hidroxid de sodiu 40%, iar în altul, că ar fi vorba de 30 de tone.
Agenţia de Mediu menţiona, cu ace­eaşi ocazie, că “pentru efectuarea dez­afectării nu s-a solicitat acordul de me­diu, potrivit legislaţiei în vigoare”. Pen­tru neregulile constatate, în decurs de doi ani, Agenţia pentru Protecţia Me­diu­lui a dat amenzi în valoare de 245.000 de lei şi două sancţiuni de sistare a activităţii până la obţinerea actelor de reglementare. Neregulile nu au putut fi însă stopate complet doar cu amenzi.


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres