|
Agerpres:
editia 21 - 23 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() 14°C Umiditate:100% Viteza vantului:10 KMH Vizibilitate:6 km 4.4452 3.4817Eveniment | 11 - 14 august 2011 | Bogdan PITICARIU
![]() ![]()
Dosarul “Tutunul Românesc”, reactivat de D.N.A. după şapte ani de la privatizareSalariaţi ai fostei Fabrici de Ţigarete Timişoara : “Este mult prea târziu”
După ş
“Resuscitarea” unui dosar uitat Conform informaţiilor apărute la mijlocul acestei săptămâni, procurorii D.N.A. verifică afacerile omului de afaceri Ioan Niculae, artizanul şi beneficiarul privatizării societăţii “Tutunul Românesc”, într-un nou dosar în care sunt vehiculate suspiciuni de fals. Ei cotrolează legăturile dintre fostul patron al InterAgro şi două firme producătoare de tutun, implicate în controversata afacere “Tutunul Românesc”, prin care regia a fost privatizată şi reprivatizată în dauna statului. Conform rechizitoriului, procurorii vor să afle dacă în spatele celor două societăţi s-ar afla chiar Ioan Niculae. Pe de altă parte, în dosar sunt vizate şi relaţiile dintre omul de afaceri şi un inspector A.N.A.F., arestat în martie anul acesta, pentru trafic de influenţă. În momentul de faţă Ioan Niculae este al treilea cel mai bogat român, conform topului Capital, şi al treilea român prezent în topul Forbes. El are o avere de 1,2 miliarde de euro şi 50.000 de hectare de pământ. Ioan Niculae a reuşit prin manevre succesive să elimine capitalul străin din “Tutunul Românesc” şi să obţină controlul societăţii, deşi el pornea ca minoritar. Recent, un fost asociat al său, Antonello Celestini, partener în reprivatizarea “Tutunului Românesc”, acuza implicarea autorităţilor române în îndepărtarea sa din afacere, lansând acuzaţii de corupţie la adresa unor inspectori vamali şi funcţionari ai A.N.A.F.
“E mult prea târziu să deschizi o anchetă” Ancheta demarată de D.N.A. în cazul afacerii “Tutunul Românesc” nu pare să-i impresioneze pe foştii angajaţi ai Fabricii de Ţigarete Timişoara, parte a concernului privatizat. Aceştia spun că, la momentul privatizării, s-au chinuit fără succes să le arate autorităţilor latura nelegală a tranzacţiilor de vânzarea a societăţii. “M-am mirat când am văzut că s-a decis redeschiderea acestui dosar la nivelul D.N.A. Consider că e prea târziu şi e un demers făcut mai mult de ochii lumii. Chiar în eventualitatea în care ar fi trimis cineva în judecată, faptele se vor prescrie până la terminarea procesului. Probabil că nu puteau trece peste acuzaţiile făcute de acel om de afaceri italian, şi trebuia demarată o anchetă, chiar dacă nu va duce niciunde”, spune Nina Găvan, fostul lider de sindicat al Fabricii de Ţigarete Timişoara. Fabrica de Ţigarete Timişoara a adăpostit în ultimii ani magazine de mobilier sau birouri de firme. La un moment dat se discuta varianta transformării ei în cazinou. Prin 2003 se zvonea că şi controversatul om de afaceri Zaher Iskandarani ar fi interesat de achiziţia ei. Probabil că în momentul de faţă se speră că valoarea îi va creşte din nou, într-o eventuală nouă creştere a pieţei imobiliare. Privatizarea care a dus la închiderea ei a fost una scandaloasă, cu atât mai mult cu cât, într-o analiză economico-financiară a Fabricii de Ţigarete Timişoara, întocmită în iunie 2000, reieşea că, pe atunci, fabrica lucra în profit, nicidecum în pierdere. La sfârşitul anului 2000, fabrica timişoreană înregistra un profit de 17 miliarde de lei, având de încasat facturi şi creanţe de 16 miliarde de lei. Valoarea totală a patrimoniului fabricii era la vremea respectivă de 243 de miliarde de lei. În acest sens, statul nu a iniţiat nici măcar o anchetă care să elucideze cum a fost posibil ca una dintre ultimele şi cele mai mari întreprinderi de stat din industria românească sa fie vândută pe 1,6 milioane de dolari (aproximativ 50 de miliarde de lei), în vreme ce doar patrimoniul unei singure fabrici (cea de la Timişoara) valora 243 de miliarde de lei.
![]() |