Dosarul “Tutunul Românesc”, reactivat de D.N.A. după şapte ani de la privatizare

După şase ani în care una dintre cele mai scandaloase privatizări din România, cea a Societăţii de Stat “Tutunul Românesc”, a fost neglijată de procurori, D.N.A. a anunţat în această săptămână că are în lucru un dosar care vizează inclusiv înstrăinarea acestei societăţi, într-o tranzacţie din care statul a ieşit păgubit. Salariaţii fostei Fabrici de Ţigări Timişoara, parte a societăţii “Tutunul Românesc”, spun că o anchetă demarată abia acum reprezintă un demers tardiv.

“Resuscitarea” unui dosar uitat

Conform informaţiilor apărute la mijlocul acestei săptămâni, procurorii D.N.A. verifică afacerile omului de afaceri Ioan Niculae, artizanul şi be­neficiarul privatizării societăţii “Tutunul Românesc”, într-un nou dosar în care sunt vehiculate suspiciuni de fals. Ei cotrolează legăturile dintre fostul pa­tron al InterAgro şi două firme produ­cătoare de tutun, implicate în contro­versata afacere “Tutunul Românesc”, prin care regia a fost privatizată şi re­privatizată în dauna statului.

Conform rechizitoriului, procurorii vor să afle dacă în spatele celor două societăţi s-ar afla chiar Ioan Niculae. Pe de altă parte, în dosar sunt vizate şi re­laţiile dintre omul de afaceri şi un in­spector A.N.A.F., arestat în martie anul acesta, pentru trafic de influenţă.

În momentul de faţă Ioan Niculae este al treilea cel mai bogat român, conform topului Capital, şi al treilea român prezent în topul Forbes. El are o avere de 1,2 miliarde de euro şi 50.000 de hectare de pământ. 

Ioan Niculae a reuşit prin manevre succesive să elimine capitalul străin din “Tutunul Românesc” şi să obţină contro­lul societăţii, deşi el pornea ca minoritar.

Recent, un fost asociat al său, An­tonello Celestini, partener în reprivati­za­­rea “Tutunului Românesc”, acuza im­plicarea autorităţilor române în înde­părtarea sa din afacere, lansând acuza­ţii de corupţie la adresa unor inspectori vamali şi funcţionari ai A.N.A.F.

“E mult prea târziu să deschizi o anchetă”

Ancheta demarată de D.N.A. în cazul afacerii “Tutunul Românesc” nu pare să-i impresioneze pe foştii angajaţi ai Fabricii de Ţigarete Timişoara, parte a concernului privatizat. Aceştia spun că, la momentul privatizării, s-au chi­nuit fără succes să le arate autorităţilor latura nelegală a tranzacţiilor de vân­zarea a societăţii.

“M-am mirat când am văzut că s-a decis redeschiderea acestui dosar la nivelul D.N.A. Consider că e prea târ­ziu şi e un demers făcut mai mult de ochii lumii. Chiar în eventualitatea în care ar fi trimis cineva în judecată, fap­tele se vor prescrie până la terminarea proce­sului. Probabil că nu puteau trece peste acuzaţiile făcute de acel om de afaceri italian, şi trebuia demarată o an­chetă, chiar dacă nu va duce niciunde”, spune Nina Găvan, fostul lider de sin­dicat al Fabricii de Ţigarete Timişoara. 

Fabrica de Ţigarete Timişoara a adăpostit în ultimii ani magazine de mobilier sau birouri de firme. La un moment dat se discuta varianta trans­formării ei în cazinou. Prin 2003 se zvo­nea că şi controversatul om de afaceri Zaher Iskandarani ar fi interesat de achiziţia ei. Probabil că în momentul de faţă se speră că valoarea îi va creşte din nou, într-o eventuală nouă creştere a pieţei imobiliare.

Privatizarea care a dus la închide­rea ei a fost una scandaloasă, cu atât mai mult cu cât, într-o analiză econo­mico-financiară a Fabricii de Ţigarete Timişoara, întocmită în iunie 2000, reieşea că, pe atunci, fabrica lucra în profit, nicidecum în pierdere. La sfâr­şitul anului 2000, fabrica timişoreană înregistra un profit de 17 miliarde de lei, având de încasat facturi şi creanţe de 16 miliarde de lei. Valoarea totală a patrimoniului fabricii era la vremea respectivă de 243 de miliarde de lei.  În acest sens, statul nu a iniţiat nici măcar o anchetă care să elucideze cum a fost posibil ca una dintre ultimele şi cele mai mari întreprinderi de stat din industria românească sa fie vândută pe 1,6 mi­lioane de dolari (aproximativ 50 de mi­liarde de lei), în vreme ce doar patri­moniul unei singure fabrici (cea de la Timişoara) valora 243 de miliarde de lei.