Drumul de la posibilitatea de a fi adoptaţi şi cel de a fi pe propriile lor picioare

Aşteaptă uneori ani în şir până când sunt luaţi „acasă” de părinţi adoptivi. Demersurile sunt greoaie şi nu oricine poate adopta un copil. Astfel, deseori trec anii, iar copiii ajung la vârsta majoratului fără să fi cunoscut dragostea unei familii. Odată ajunşi la această vârstă, contrar părerii generale, tinerii nu sunt alungaţi din centrele de plasament, fiind sprijiniţi de autorităţi pentru a-şi întemeia propriul cămin. Termenul maxim este totuşi vârsta de 26 de ani...

80 de copii aşteaptă să fie înfiaţi

În acest an, în Timiş au fost definitivate doar cinci adopţii, zeci de dosare aflându-se în diverse stadii ale procedurii de adopţie. În evidenţele Direcţiei Generale pentru Asistenţă So­cială şi Protecţia Copilului Timiş se află 80 de copii adoptabili, cu vârsta de peste patru ani, care aşteaptă încă o familie iubitoa­re. Totuşi, nu toţi micuţii abando­naţi pot fi înfiaţi, ci numai copiii pentru care instanţa a admis deschiderea procedurii de adop­ţie internă.

Potrivit oficialilor D.G.A.S.­P.C. Timiş, familia care doreşte să adopte un copil trebuie să depună la Protecţia Copilului, din judeţul de domiciliu, o cerere scrisă pentru evaluarea condi­ţiilor morale şi materiale în ve­derea obţinerii atestatului ca fa­milie/persoană aptă să adopte. La cererea respectivă se vor ane­xa mai multe acte. Urmează o perioadă de evaluare şi pregă­tire a familiei (individual şi curs), efectuată de către asistentul so­cial desemnat şi de un psiholog, în termen de 60 de zile de la de­punerea cererii.

În cadrul pro­cesului de evaluare vor avea loc întâlniri cu familia, la sediul D.­G.A.S.P.C. sau la domiciliul po­tenţialilor părinţi, fiind contac­tate şi persoane apropiate viitoa­rei familii adoptive. Tot în aceas­tă etapă, familia solicitantă tre­buie să participe la un curs, con­cluziile evaluării urmând a fi cu­prinse în raportul care va fi îna­intat conducerii D.G.A.S.P.C. cu propunerea de atestare/nea­testare, iar pe baza raportului, directorul general al acestei in­stituţii va decide eliberarea sau neeliberarea atestatului ca fami­lie/persoană aptă să adopte, documentul fiind valabil un an de zile. Următorul pas, spun asis­tenţii sociali, se referă la etapa de potrivire copil-familie. Legislaţia se centrează pe iden­ti­ficarea pentru copil a celei mai potrivite familii/persoane, ţinân­du-se cont de toate informaţiile cu privire la copil, la familia/per­soana adoptatoare şi la familia biologică. În urma analizării tu­turor informaţiilor, va avea loc o potrivire teoretică, în urma că­reia va fi selectată cea mai po­trivită familie, respectiv persoa­nă (dintre cele care au atestatul mai sus menţionat), care să răs­pundă nevoilor copilului. Urmea­ză potrivirea practică, timp în care copilul şi familia sau persoa­na vor fi pregătite în vederea aco­modării şi se va stabili un program de vizite. Aşa-numita perioadă de potrivire are o du­rată diferită de la caz la caz, în funcţie de nevoile copilului şi acomodarea acestuia cu familia, explică reprezentanţii D.G.A.­S.P.C. Timiş.

 „Încazul în care există compatibilitate între copil şi familia adoptatoare, copilul este încredinţat familiei în vede­rea adopţiei, pe o perioadă de 90 zile, de către instanţa judecă­torească. În această perioadă, asistentul social împreună cu psihologul vor face vizite biluna­re la domiciliul părinţilor adoptivi pentru a urmări evoluţia copilu­lui în familie şi acomodarea din­tre aceştia. Dacă la sfârşitul pe­rioadei de încredinţare se con­stată că evoluţia copilului în fa­milia adoptatoare este favorabi­lă, se va solicita instanţei jude­că­­toreşti încuviinţarea adopţiei”, spune Smaranda Marcu (foto), purtă­torul de cuvânt al D.G.A.­S.P.C. Timiş. Aceasta precizea­ză că, atunci când sentinţa de încuviin­ţare a adopţiei a rămas defini­tivă şi irevocabilă, familia adop­tatoare poate depune actele la Primăria de domiciliu în vede­rea întocmirii noului certificat de naştere al copilului.

Direcţia Generală de Asis­ten­ţă Socială şi Protecţia Copi­lului va urmări evoluţia copilului în familie pe o perioadă de doi ani de la încuviinţarea adopţiei, prin vizite trimestriale. De ase­menea, se vor asigura servicii post-adopţie familiilor adoptive, precum grupuri suport sau  ser­vicii de consiliere.

Potrivit reprezentanţilor D.G.A.S.P.C. Timiş, pot deveni părinţi adoptivi familiile care prezintă condiţii materiale şi garanţii morale necesare asigu­rării dezvoltării armonioase a copilului, persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu şi care sunt cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât cei pe care doresc să îi adopte.

Legislaţia din România in­terzice adopţia între fraţi, iar dacă persoana care doreşte să adopte un copil este căsătorită, va fi necesar şi consimţământul celuilalt soţ, cu excepţia cazu­rilor în care acesta este în im­posibilitatea de a-şi manifesta dorinţa, mai spun reprezentanţii D.G.A.S.P.C. Timiş.

Tinerii instituţionalizaţi, sprijiniţi în centre şi după vârsta majoratului

Dacă micuţii instituţiona­lizaţi, cu vârste mult sub cea a ma­joratului trăiesc cu speranţa că vor fi adoptaţi de o familie, adoles­cenţii care se apropie de vâr­sta majoratului dezvoltă deseori depresii sau tulburări de com­por­­tament ca urmare a lipsei de dragoste părintească, după anii lungi în care au cres­cut în cen­trele de plasament. Totuşi, la împlinirea vârstei de 18 ani aceşti tineri nu sunt scoşi în stradă şi lăsaţi să se descurce singuri.

Ajunşi la vârsta majora­tu­lui, aceştia beneficiază de ser­viciile oferite de Complexul de Servicii Specializate pentru Reabilitare şi Readaptare Socia­lă Timişoara. Astfel, chiar dacă au împlinit 18 ani, copiii care au trăit pe stradă sau în cen­trele de plasament pot învăţa o meserie şi sunt ajutaţi să gă­sească un loc de muncă şi o lo­cuinţă în chirie. În plus, cei ca­re doresc să îşi continue stu­diile în cadrul învăţământului de stat pot fi transferaţi într-un alt centru de plasament din ca­drul D.G.A.S.P.C. Timiş şi bene­ficiază de sprijin şi protecţie până la terminarea studiilor. “Faptul că aceşti tineri au împli­nit 18 ani nu înseamnă în mod obligatoriu că ei vor părăsi in­stituţia de ocrotire, dat fiind fap­tul că, în conformitate cu Le­gea 272/2004, măsurile de pro­tecţie specială pot fi prelungi­te, la cererea tânărului, dacă îşi continuă studiile, fără a de­păşi însă vârsta de 26 de ani. Tânărul care a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu doreşte să îşi con­tinue studiile şi nu are posibi­litatea revenirii în propria fa­milie, poate beneficia, la cere­re, pe o perioadă de până la doi ani, de protecţie specială, în scopul facilitării integrării sale sociale”, declară Smaranda Marcu.

Potrivit acesteia, în cen­trele şi complexele de servicii ale D.G.A.S.P.C. Timiş sunt, în prezent, 77 de tineri care au împlinit vârsta de 18 ani, iar, până la 1 august, 31 de tineri au părăsit centrele de protecţie din Timiş.

În aceste cazuri, 27 au fost integraţi socio-profesional, unul dintre aceştia a fost admis într-un centru pentru adulţi cu handicap grav, unul s-a căsă­torit, unul s-a reîntors în fami­lie, iar un altul şi-a găsit locuin­ţă şi loc de muncă şi a fost ex­ternat la cerere, se arată în da­tele D.G.A.S.P.C. Timiş.

Potrivit reprezentanţilor acestei instituţii, toţi tinerii din centrele de plasament sunt sprijiniţi în a-şi găsi o locuinţă sau un loc de muncă. „Pentru tinerii care au un loc de mun­că, o parte a sprijinului pe care li-l oferim constă în posibili­tatea de a locui, temporar (pe o perioadă de până la un an), în apartamente protejate, fără a plăti chirie. Apartamentele pro­tejate sunt susţinute prin diferite proiecte, cu diferite O.N.G.-uri, unele aparţin Di­recţiei sau cel mai recent pro­iect constă în amenajare a două locuinţe protejate, pentru 16 tineri la Lugoj, proiect reali­zat de Consiliul Judeţean Ti­miş, prin D.G.A.S.P.C. Timiş şi în parteneriat cu Departa­men­tul Rhone din Franţa”, preci­zează Smaranda Marcu.

Totodată, spune aceasta, toţi tinerii care doresc să ur­meze o facultate sunt sprijiniţi în acest sens, ei putând sta în centru până la terminarea stu­diilor (inclusiv studii mastera­le). În prezent, în centrele subordonate D.G.A.S.P.C. Ti­miş sunt 24 de studenţi, care au fost înscrişi în astfel de pro­ceduri, spun asistenţii sociali timişeni.

Potrivit acestora, nu sunt uitaţi nici tinerii majori care nu au optat pentru a urma o facultate sau alte studii aprofun­date, aceştia fiind monitorizaţi şi sprijiniţi de asistenţii sociali sau de instructorii de educaţie din centre timp de trei luni, astfel încât să se evite situaţiile care i-ar putea duce pe aceştia pe căi greşite.