Criza economică a avut şi părţi bune în ceea ce priveşte buna gestionare a banului public. Aceasta a contribuit cât de cât la peticirea găurilor prin care se scurgeau, nejustificat, fonduri de la buget şi a presat instituţiile
să-şi eficientizeze schemele de venituri şi cheltuieli. În cazul Consiliului Judeţean Timiş, se pare că a fost nevoie de doi ani consecutivi de criză pentru a convinge reprezentanţii instituţiei să renunţe la parteneriate public-privat care nu au fost gestionate corespunzător şi riscau să aducă mai multe pierderi decât beneficii. Consiliul Judeţean Timiş îşi vinde acum pachetele de acţiuni, însă o serie de consilieri judeţeni atrag atenţia că, în lipsa unei evaluări clare, administraţia judeţeană ar fi pusă în situaţia de a vinde foarte ieftin aceste acţiuni.


Decizie finală, după un an de evaluări

De mai bine de trei ani se discută de necesitatea unei evaluări sincere şi clare a raportului cheltuieli-beneficii pe care îl implică participarea Consiliului Judeţean Timiş în diverse parteneriate public-privat, mai ales în cazurile în care e acţionar minoritar la societăţi pe care nu le poate controla sau in­fluenţa în vreun fel şi care pot aduce mai multe pierderi decât beneficii.
În acest sens, la începutul acestui an s-a constituit o comisie menită să stabilească cu exactitate dacă mai are rost sau nu ca administraţia judeţeană să-şi menţină acţionariatul la multe so­cietăţi în care ajunsese parteneră, într-o conjunctură sau alta.
Abia acum, în decembrie, s-a ajuns însă la o concluzie clară, hotărându-se, ca un prim pas, renunţarea la acţiunile din două parteneriate celebre – cel cu Drumco (la care C.J. Timiş a pierdut, în timpul mandatului P.S.D., acţionariatul majoritar, într-o manieră mai mult decât controversată) şi cel cu Inter­center (legat de transformarea în ho­tel de lux a fostei vile de protocol a lui Nicolae Ceauşescu, de pe bulevardul C.D. Loga, din Timişoara).
„Vă anunţ că în cadrul Comisiei speciale pentru analiza situaţiei socie­tăţilor comerciale, la care avem calita­tea de acţionar / asociat, s-a convenit să începem demersurile pentru ieşirea din S.C. Drumco şi S.C. Inter Center Serbice. Prin aceasta, Comisia de evaluare consideră că şi-a încheiat mandatul”, a declarat preşedintele C.J. Timiş, Constantin Ostaficiuc, la ultima şedinţă de plen din acest an. Acesta a adăugat că urmează ca, în pri­mele luni ale anului viitor, conducerea executivă să înceapă discuţiile cu con­ducerea celor două societăţi comercia­le pentru a stabili dacă acceptă cesiunea acţiunilor C.J. Timiş şi condiţiile ce­siunii. În caz afirmativ, va fi supusă spre aprobarea C.J. Timiş cesionarea acţiunilor şi modalitatea de negociere a acestora.
Practic, a fost nevoie de doi ani consecutivi de criză şi de un an de eva­luare pentru a se rupe inerţia partici­pă­rii la aceste parteneriate public-privat în care C.J. Timiş a ajuns conjunctural şi probabil că, dacă nu ar fi fost aceas­tă necesitate de implementare a unor politici bugetare de austeritate, acest parteneriat ar mai fi continuat ani buni, deşi Comisia de evaluare special creată de C.J. Timiş a ajuns la con­cluzia că, din punct de vedere al profitului şi al riscului de pierderi, nu se mai justifica rămânerea instituţiei ca partener în aceste societăţi.


Persistarea în aceeaşi situaţie, riscantă

Consilierul P.N.Ţ.C.D. Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Eco­nomice a C.J. Timiş, este cel care a propus, de fapt, reglementarea acestei situaţii a parteneriatelor public-privat care nu îşi justificau continuarea, solicitând şi înfiinţarea Comisiei de evaluare, care a decis acum termi­narea parteneriatelor cu Intercenter şi Drumco : „S-au analizat foarte bine, zic eu, situaţiile acestor societăţi şi s-a ajuns la concluzia că perspectivele sunt incerte. Riscăm să ieşim rău în pierdere dacă mai rămânem, şi cred că mai bine e să încercăm să recuperăm ce se mai poate, din vânzarea acţiu­nilor”. Viorel Sasca mai spune că, la Drumco, activitatea s-a redus, iar C.J. Timiş risca destul de mult dacă mai rămânea în acest parteneriat. „Din­colo, la Intercenter, din punctul meu de vedere, acea investiţie în fosta vilă de protocol a lui Ceauşescu şi transfor­marea ei în hotel de lux, încorporat lanţurilor Hilton, mi se pare, de ase­menea, nesigură. În plus, e o investiţie foarte mare. Ar însemna să ne băgăm în datorii până peste cap, fără sigu­ranţa că vom reuşi măcar să recupe­răm banii investiţi. De aceea, e bine să ieşim din aceste combinaţii”, ne-a de­clarat Viorel Sasca.


Vânzarea acţiunilor, precedată de o evaluare

Întrucât, încă de la începutul in­trării în aceste parteneriate şi apoi, pe parcursul anilor, când s-au făcut recapi­talizări, C.J. Timiş a investit destul de mult în aceste relaţii cu respectivele societăţi, în momentul vânzării se im­pune, evident, o evaluare a acestor so­cietăţi şi a pachetelor de acţiuni, în aşa fel încât să se obţină un preţ corect pen­tru participaţia C.J. Timiş la firmele respective.
Acest lucru a fost subliniat chiar şi în ultima şedinţă de plen. Viorel Sasca menţiona la aceeaşi şedinţă că a discutat despre posibilitatea angajării unei firme de consultanţă pentru a găsi soluţia optimă, pentru a putea ieşi din aceste parteneriate.
În acest sens, s-a convenit ca, du­pă realizarea unei evaluări şi contractarea unei firme de consultanţă, problema celei mai rezonabile căi de terminare a aces­tor parteneriate va fi discutată la urmă­toarea şedinţă de plen, în ianuarie 2011.
„Poate exista acest risc al vânzării acţiunilor la un preţ foarte mic, deci cred că e nevoie de o evaluare foarte bine fă­cută. Oricum, acest demers, al ieşirii din parteneriatele care nu se justifică, tre­buia iniţiat de foarte multă vreme. E bine acum că s-a făcut măcar un prim pas. Urmează să se facă o analiză serioasă, pentru a se obţine un preţ corect pentru aceste acţiuni”, ne-a declarat consilie­rul judeţean P.N.L. Leontin De Maio. „Cel mai bine e să se utilizeze serviciile unei forme de consultanţă, pentru ca eva­luarea acţiunilor să fie una corectă. Oricum, cert e că, dacă mai per­sis­tam în aceste parteneriate, riscam să pierdem mult mai mult şi să rămânem fără nimic”, precizează Viorel Sasca.


Curtea de Conturi a confirmat gestionarea defectuoasă a acţiunilor C.J. Timiş

În ultimul raport privind gestio­narea bugetelor administraţiei locale, Curtea de Conturi spunea foarte clar că acţiunile C.J.T. la diversele so­cie­tăţi la care a ajuns partener au fost gestionate într-un mod mai mult de­cât deficitar. “Din documentele puse la dispoziţia echipei de audit, a re­zultat ca reprezentanţii C.J. Timiş, în Adunările Generale ale Acţionarilor şi în Consiliile de Administraţie ale societăţilor comerciale din subor­dine, nu au informat C.J. Timiş, nu au raportat sau nu au întreprins alte măsuri şi nu au formulat propuneri cu privire la situaţia patrimonială şi poziţia financiară a entităţilor men­ţionate, precum şi la stadiul realizării obiectivelor asocierilor în cauză”. 
Mai mult, spuneau cei de la Curtea de Conturi, C.J. Timiş, în calitate de acţionar sau asociat, deţinând o participare de 11.664.613 lei, nu a fost în măsură să exercite eficient toate drepturile şi obligaţiile asupra participaţiilor deţinute la societăţile comerciale la care este acţionar sau asociat.
În cazul acestor parteneriate, denunţate în prezent, situaţia ar fi fost cu totul alta, poate, dacă C.J. Timiş ar fi fost acţionar majoritar. În cazul Intercenter, Consiliul Judeţean deţine în prezent 45,62% din capitalul social. Acest parteneriat a fost reactivat de un proiect menit să transforme fosta vilă de protocol a lui Nicoale Ceauşescu, de pe bulevardul C.D. Loga, într-un hotel de 5 stele, urmând ca actualul Hotel Inter­na­ţional să fie extins cu un corp P+6 , mo­dernizat şi inclus în noul ansam­blu arhitectural, care va face parte din lanţul hotelier Hilton. Investiţia s-a dorit a fi terminată până în 2013, iar managementul urma să fie asigurat de Hilton – deci, din nou, deşi ar fi trebuit să participe din plin la inves­tiţie, C.J. Timiş nu putea, din postura sa de acţionar minoritar, să con­tro­leze afacerea.
Acelaşi lucru e valabil şi în cazul Drumco, unde Consiliul Judeţean a pierdut postura de acţionar majoritar în urma unei majorări de capital destul de controversată, care nici acum nu a fost clarificată.