Duşmanii interni ai băncilor şi burselor

O serie de scandaluri care au avut ca protagonişti, în ultimul an, traderi ai unor prestigioase bănci şi burse au adus în discuţie nu doar carenţele în ceea ce priveşte recrutarea de personal responsabil în cele mai influente instituţii financiare, ci şi puterea cu care au fost investiţi unii angajaţi lăsaţi nesupravegheaţi să facă tranzacţii cu zeci de miliarde zilnic.

Fraudă de zece miliarde de dolari

La mijlocul acestui an, UBS, cea mai mare bancă elveţiană, era zgudui­tă de un scandal de amploare ce a dus la ştirbirea serioasă a prestigiului in­stituţiei financiare. Astfel, în urmă cu două luni, se declanşa o adevărată iste­rie mediatică după ce UBS anunţa că a înregistrat o pierdere de două miliarde de dolari din cauza unor tranzacţii finan­ciare neautorizate efectuate de un tra­der al Diviziei de Investiţii. Un rezultat direct al acestui anunţ a fost faptul că acţiunile UBS au scăzut chiar de a doua zi cu până la 9,6%. Frauda a fost desco­perită într-un moment în care banca în­cepuse să recâştige încrederea clien­ţilor, după ce a fost salvată în 2008 de Guvernul elveţian de la colaps, pe fon­dul pierderilor masive ale băncii de in­vestiţii, determinate de active toxice, în urma crizei ipotecare şi crizei finan­ciare mondiale. “UBS a descoperit o pierdere cauzată de tranzacţii neauto­rizate efectuate de un trader al Divi­ziei de Investiţii. Chestiunea este încă investigată, însă UBS estimează în prezent pierderea la circa două miliar­de de dolari”, acesta era comunicatul iniţial al băncii.

Ziariştii au aflat mai multe amă­nunte despre fraudă în momentul în care traderul suspectat de realizarea tranzacţiilor neautorizate a fost arestat la Londra. Tot atunci s-a “rotunjit” şi estimarea prejudiciului produs. Astfel, traderul Kweku Adoboli (foto), de 31 de ani, efectuase de fapt operaţiuni neau­torizate în valoare de zece miliarde de dolari, înainte de descoperirea pierde­rilor. Suspectul, care derula la Londra operaţiuni cu produse financiare co­m­plexe, a fost arestat şi pus sub acuza­re pentru abuz de funcţie şi fraude în contabilitate. Autorităţile de reglemen­tare a pieţelor financiare din Elveţia şi Marea Britanie au anunţat că vor face anchete independente în acest caz.

În urma acestui scandal, UBS a făcut public faptul că va reduce numă­rul anga­jaţilor cu 3.500 pentru a eco­no­misi două miliarde de franci elveţieni (2,3 miliarde de dolari) pe an. 

Un caz la indigo, la Societe Generale

Majoritatea analiştilor financiari care au dezbătut frauda semnalată la UBS au făcut o paralelă cu pierderea de 4,9 miliarde euro anunţată la începutul anului 2008 de grupul francez Societe Generale, pierdere cauzată tot de tran­zacţii financiare neautorizate efectuate pe cont propriu de un trader al băncii de investiţii, Jerome Kerviel. Eveni­mentul a afectat puternic încrederea investitorilor şi acţiunile Societe Ge­nerale, banca devenind pentru o perioa­dă subiectul unor speculaţii privind preluarea de către alt grup financiar.

Kerviel a fost condamnat pentru fraudă, la trei ani închisoare, iar apelul intentat de avocaţii fostului trader încă se judecă. De asemenea, instanţa a decis că el ar trebui să plătească So­ciete Generale pierderile de 4,9 miliar­de euro pe care le-a provocat, judecă­torul care a hotărât condamnarea no­tând că acţiunile traderului au ame­ninţat existenţa băncii

Trader deportat în Siberia

După arestarea traderului Kweku Adoboli, banca elveţiană UBS a revenit în acest an în atenţia presei interna­ţionale odată cu mediatizarea unui alt caz antologic de fraudă bancară. Prota­gonist a fost de această dată un fost trader de pe Wall Street, care a fost condam­nat la 26 de luni de detenţie şi va fi de­portat în Siberia, regiunea natală, după ce fost găsit vinovat că a participat la o conspiraţie cu un fost manager de in­ves­tiţii al UBS pentru a obţine foloase necu­venite. Alexei Koval, în vârstă de 37 de ani, a pledat vinovat în ianuarie la acu­zaţiile că, împreună cu prietenul său Igor Poteroba, a comis o fraudă con­form legislaţiei valorilor mobiliare cu acţiu­nile a şase companii de sănătate din por­tofoliul UBS, între anii 2005 şi 2009.

Poteroba a pledat, de asemenea, vinovat şi a fost condamnat în martie la 22 de luni de închisoare. Procurorii au demonstrat în faţa instanţei că Pote­roba şi Koval au folosit mesaje e-mail codate, referindu-se la acţiuni şi titluri drept “frequent flyer miles” (mile de că­lătorie acordate de companiile de transport aerian ca bonus pasagerilor care călătoresc des) şi la bani drept “po­tatoes” (cartofi). Koval a recunoscut de asemenea că a plătit diverse sume de bani pentru a obţine informaţii confi­denţiale, utilizându-le apoi pentru a face tranzacţii profitabile cu acţiuni.

Koval, cetăţean rus, va fi deportat în Siberia, regiunea sa de provenienţă, după ce îşi va ispăşi pedeapsa, conform deciziei instanţei americane. Procu­rorii susţin că acesta a câştigat în mod ilicit sume de ordinul milioanelor de dolari.

Amendă pentru manipularea pieţei gazelor

Despre puterea unor angajaţi din sistemul financiar s-a vorbit destul de mult în acest an şi odată cu decizia au­torităţilor americane, care l-au amen­dat cu 30 de milioane de dolari pe tra­derul Brian Hunter, fost angajat al fon­dului de hedging (modalitate de control al riscului financiar prin transferul aces­tuia către o parte care acceptă prelua­rea) Amaranth pentru manipularea pieţei gazelor naturale.

Însuşi preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat cu această ocazie că autorităţile organizează o echipă de specialişti pentru a analiza posbile frau­de pe piaţa petrolului, grupul urmând să fie condus de procurorul general al SUA.

Petrolul şi gazele naturale sunt tran­zacţionate masiv pe pieţele interna­ţio­nale ale materiilor prime, oferind po­­sibilităţi pentru speculaţii foarte mari.

Amenda de 30 de milioane de do­lari este rezultatul unei investigaţii în­cepute în iulie 2007 împotriva Ama­ranth şi a doi traderi, Brian Hunter şi Matthew Donohoe.

Fondul american de hedging Ama­ranth Advisors a pierdut şase miliarde de dolari în 2006 din cauza unor plasa­mente riscante pe piaţa gazelor. Prăbuşi­rea Amaranth este cel mai mare fali­ment al unui fond de hedging din istorie.

Piaţa petrolului, destabilizată în urma unei beţii

Despre responsabilitatea unor angajaţi de top din sectorul financiar s-a discutat şi după ce s-a făcut public faptul că Steve Perkins, un trader bri­tanic în cadrul companiei de brokeraj pe petrol PVM, a cumpărat şapte mi­lioane barili de petrol în timpul unei tran­zacţii nocturne, în timp ce se afla în sta­re de ebrietate. Ca rezultat al acestor tranzacţii, preţul petrolului a urcat la un nivel maxim anual. 

“Nu este nimic neobişnuit pentru traderi să se întrebe cum de au mâncat atâţia bani după o noapte de beţie în oraş”,comenta publicaţia londoneză The Telegraph.

A doua zi după tranzacţie, broke­rul cu experienţă, angajat în cadrul PVM Oil Futures, a fost contactat de un oficial al companiei şi a fost întrebat de ce a cumpărat şapte milioane de barili de petrol la miezul nopţii. Steve Per­kins a întâmpinat dificultăţi mult mai mari în a-şi aminiti ce s-a întâmplat, comparativ cu colegii săi. Brokerul în vârstă de 34 de ani a declarat iniţial că şi-a petrecut noaptea făcând tranzacţii în contul unui client.

Intenţie : Interceptarea telefoanelor traderilor de la Bursa din Londra

Ca urmare a acestui tip de scan­da­luri, autorităţile britanice au anunţat în luna august a acestui an că vor să asculte telefoanele traderilor de la bursa londoneză. Măsura ar fi menită să împiedice tranzacţionarea cu infor­maţii privilegiate pe bursa de la Lon­dra, potrivit unui nou regulament apli­cabil sectorului financiar. Auto­ritatea pentru Servicii Financiare a arătat an­terior că telefoanele mobile de servi­ciu nu ar trebui să fie scutite de la re­gula impusă băncilor şi caselor de bro­keraj, care sunt obligate prin lege să înregistreze apelurile angajaţilor pen­tru a putea fi disponibile ulterior, în ca­zul unei investigaţii. În luna martie a acestui an, agenţia guvernamentală britanică a prezentat un proiect de re­gulament care viza înregistrarea a 22.000 de telefoane.

Totuşi, analiştii financiari britanici s-au arătat sceptici în privinţa efi­cienţei măsurii, considerând că per­soanele care nu vor să respecte legea vor găsi, oricum, metode de a ocoli noile reguli, iar un trader obişnuit să folosească informaţii privilegiate va reuşi să evite legea folosind telefoane personale sau întâlnindu-se personal cu partenerii săi.

În acest an autorităţile americane au construit dosarul de tranzacţionare cu informaţii privilegiate împotriva directorului general al fondului Gal­leon, Raj Rajaratnam, în parte şi cu în­registrări ale unor convorbiri telefo­nice ascultate cu mandat.

Agenţia de reglementare finan­ciară din Marea Britanie şi-a sporit eforturile de combatere a fenomenului, după ce a fost criticată de unii par­lamentari că nu reuşeşte să prevină aceste infracţiuni.