Economate reînviate prin “Coşul pensionarilor”

Pentru că pensionarii sunt consideraţi una dintre categoriile sociale cel mai puternic afectate de actualul context economic, Guvernul şi-a dat avizul, de principiu, pe un proiect numit “Coşul de solidaritate al pensio­na­rului”, care presupune posibili­tatea ca pensionarii să îşi poată procura pachete de alimente mai ieftine, fără obişnuitele adaosuri comerciale aberante. Rămâne de văzut însă dacă actualul program va fi mai bine gestionat decât cel din perioada guvernării P.S.D. legat de magazinele economat. Atunci, în Timiş se înfiinţaseră peste 30 de magazine de acest tip, din care nici unul nu a mai rezistat până astăzi.

Alimente ieftine, fără adaosuri comerciale

La propunerea U.N.P.R., Guvernul a luat în discuţie şi a avizat în principiu un proiect ce vizează introducerea unui “coş de solidaritate” pentru pensionari – ce presupune acordarea lunar, contra cost, dar la “preţul cel mai scăzut posibil”, a unui pachet conţinând alimente de bază, precum făină, zahăr, ulei, mălai şi orez.

“Din punct de vedere economic, pro­gramul nu implică un efort bugetar, nu se acordă subvenţii sau sprijin finan­ciar şi nu are impact negativ asupra încasărilor de TVA. Este doar un efort suplimentar de organizare ce poate fi realizat de către instituţiile adminis­traţiei publice locale şi centrale”, se pre­cizează în argumentaţia actului nor­mativ respectiv.

Programul va fi iniţiat de Guvern şi implementat prin administraţia pu­blică locală, sub monitorizarea Prefec­turilor. Produsele, menţionează proiec­tul de lege, vor fi achiziţionate prin contracte încheiate la nivel naţional, în urma unor licitaţii transparente, iar ambalarea şi distribuţia pachetelor se vor realiza prin instituţiile adminis­traţiei publice locale. Iniţiatorii proiec­tului mai spun că datorită discount-ului acordat de producători pentru con­tracte de asemenea proporţii şi datori­tă absenţei adaosurilor comerciale practicate de intermediari, preţul la care pensionarii vor putea achiziţiona alimente de bază : făină, zahăr, ulei, mălai, orez şi altele va fi considerabil mai mic decât preţul din magazine.

Pentru a se vedea cum poate fi transpusă în realitate această iniţiativă a fost deja creat un grup de lucru for­mat din reprezentanţi ai ministerelor Administraţiei şi Internelor, Justiţiei, Finanţelor, Agriculturii, Sănătăţii, ai Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi ai Consiliului Concurenţei, care trebuie să prezinte concluziile la care a ajuns în maximum 21 de zile.

În opinia iniţiatorilor proiectului, în condiţiile în care pensia medie este de aproximativ jumătate din salariul me­diu, ponderea pe care cheltuielile cu produsele alimentare o ocupă în cheltuie­lile unui pensionar este de circa 60%.

Direcţia Agricolă Timiş : “Ideea e bună, depinde cine o organizează”

Iniţiativa legată de vânzarea de alimente la preţuri mai mici pensio­na­rilor i se pare una bună şi lui Tiberiu Lelescu, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş. “Depinde mult de cine o organizează. Dacă e organizată bine, va avea rezulta­te foarte bune. Dacă nu, se va transfor­ma într-o afacere de tipul celei a eco­no­matelor, de pe vremuri. Acum în judeţ mai e un singur magazin economat, la Ghiroda, şi are preţuri mai mari ca la un magazin cu adaosuri comerciale semni­ficative. Ideea cu coşul pensionarului e o chestiune interesantă, şi ar fi func­ţională dacă s-ar institui modalităţi de controlare a preţurilor, prin organiza­rea unor mercuriale periodice”.

În ceea ce priveşte soarta econo­matelor, Tiberiu Lelescu crede că aces­tea au fost administrate slab. “De fapt, şi le-au administrat şefii între ei, şi toa­tă afacerea s-a transformat într-o luptă pentru spaţii şi profituri care nu mai avea nicio legătură cu conceptul de eco­nomat. De aceea, acest segment trebuie reglementat foarte bine, pen­tru că se fac foarte uşor speculaţii. De pildă, zilele trecute, roşiile, pe piaţă, în Lugoj, erau un leu kilogramul, în timp ce la Timişoara preţul era dublu. Cu aşa diferenţe, e clar că sunt premise de îmbogăţire peste noapte din speculă”.

Liga Pensionarilor Timiş : “Dacă economatul nu a funcţionat, mă îndoiesc că va funcţiona coşul pensionarului”

Nicolae Suciu, preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş, priveşte cu scepti­cism această iniţiativă. “Eu cred că e mai mult un experiment, probabil că va func­ţiona maxim doi ani şi se va renunţa la ea. La fel ca şi în cazul economate­lor – atunci s-a dovedit foarte bine fap­tul că genul acesta de afacere a func­ţionat în avantajul întreprinzătorilor din cercurile apropiate puterii. Dacă aşa au stat lucrurile atunci, acum de ce ar fi altfel? La economate tot afaceriş­tii din zona puterii se ocupau de desfa­cere şi comercializare. Şi câştigurile tot în zona aceea rămâneau”.

Din punctul său de vedere, în afară de neimplicarea politicului în această afacere, ar fi nevoie de o aplicare uni­tară a acestuia. “Dacă se vor face iarăşi trepte valorice, în funcţie de cuantu­mul pensiei, se vor face discriminări. Oricum, nu va fi un proiect care să îm­bunătăţească semnificativ viaţa pen­sionarilor, pentru că veniturile aces­tora se duc şi pe utilităţile din ce în ce mai scumpe, şi pe medicamente. Singu­rul lucru care ne-ar ajuta acum cu ade­vărat, şi acesta este punctul de vedere al întregii Ligi a Pensionarilor, ar fi o creştere a punctului de pensie”.

Economatele, o iniţiativă oarecum similară

Programul aduce destul de mult cu unul lansat cu exact zece ani în urmă, în 2001, când Guvernul P.S.D., în colaborare cu un grup de producători şi dis­tribuitori, le garanta pensiona­rilor că vor cumpăra lunar, la un preţ mai mic cu 30%, câte doi litri de ulei, două pungi de zahăr, două pungi de orez, pre­cum şi alte produse ca făină, mă­lai, griş, paste făinoase, mar­garină. Pentru a putea cumpăra aceste produse la un preţ scă­zut, pensionarii primeau, odată cu pensia, şi un carnet cu tiche­te Economat folosit la magazi­nele la care au fost arondaţi.

Ideea a prins foarte bine în Timiş. La Timişoara a fost inaugurat, de fapt, al doilea econo­mat din ţară, după cel deschis în Bucureşti, la festi­vităţi luând parte toate oficia­lităţile mu­nicipale şi judeţene. Dându-şi seama că ceva nu e în regulă la acest proiect, Primă­ria s-a re­tras, menţionând ul­terior că “Municipalitatea nu se ocupă de deschiderea şi ame­najarea magazinelor de tip eco­nomat”.

Reţeaua de economate din Timiş a fost preluată de firma Tioss Commerce, căreia i-a fost atribuit contractul, conform administraţiei judeţene de atunci, pentru că a fost singura care a fost de acord să vândă produse alimentare fără adaos comer­cial. Totuşi, conform legii, la acea vreme agenţii economici care se implicau în astfel de activităţi aveau avantaje deloc neglijabile : înlesniri la plată pentru impozite, taxe şi alte veni­turi ale bugetelor locale şi bene­ficiau şi de reduceri la cumpă­rarea spaţiilor comerciale. 

Aşa se face că numărul economatelor a crescut rapid : în 2002 au fost deschise zece astfel de magazine în Timi­şoara. În 2003 s-au mai adăugat încă 20 : 12 în Timişoara, unul în Lugoj, câte unul în Buziaş şi Sânnicolau Mare, două în To­meşti şi câte unul în Biled, Dumbrăviţa şi Ghiroda. Aşa s-a ajuns ca la sfârşitul anului 2003 să fie peste 30 de economate în judeţ. 

Şi dacă, iniţial, econo­ma­tele au respectat regula de a vinde doar pensionarilor pe baza acelor carnete speciale, cu timpul lucrurile s-au schimbat iar economatele au devenit un fel de magazine universale, unde se vindea oricui şi în orice cantităţi. Se vehicula chiar că existau reţele de speculanţi care cumpărau de la acele ma­gazine şi vindeau la preţuri mai mari produsele.

Pentru că P.S.D. a pierdut alegerile, afacerea nu a mai fost susţinută, şi majoritatea maga­zinelor de acest tip fie s-au în­chis, fie s-au transformat în pră­vălii obişnuite.

Consilier judeţean Viorel Matei : “Acele economate au fost mai mult de propagandă”

Consilierul judeţean Vio­rel Matei, exclus recent din P.S.D., preşedinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, crede că noua iniţiativă legată de “Coşul pensionarului” are şi un sub­strat politic, cum aveau, pe vre­muri, şi economatele. “Eu cred că, decât să-i umileşti pe pensio­nari şi să-i pui să stea la coadă, ca vitele, mai bine, dacă tot vrei să faci protecţie socială, le dai nişte bonuri valorice, de 50, de 100 de lei cu care să poată să-şi cumpere ce vor, de unde vor. Eu, ca reprezentant al Fe­deraţiei Naţionale a Producăto­rilor Agricoli din România, mă îndoiesc că vor fi prea mulţi producători dispuşi să-şi vândă marfa pe bani puţini, doar de dragul ideii de a face afaceri cu Guvernul pentru această iniţia­tivă legată de coşul pensiona­rilor. Nu spun că e o idee rea, dar spune că o chestiune ce ţine mai mult de propagandă, la fel ca şi economatele”.

Întrebat de ce conceptul de economat nu a funcţionat în România, Viorel Matei,. de Timiş ne-a de­clarat : “Pentru că nu se putea deconta corect va­loarea alimen­telor. Unele din aceste magazi­ne declarau canti­tăţi foarte mari vândute, care de fapt nu ajun­geau la populaţie, ci reintrau în circuit, pentru a fi vândute la preţuri mai mari, în beneficiul unei clientele din zona puterii. Mă tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi acum, cu această reţea care se va ocupa de transpunerea aces­tei idei legată de coşul pensio­narului”.