|
Agerpres:
editia 21 - 23 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() 14°C Umiditate:100% Viteza vantului:10 KMH Vizibilitate:6 km 4.4452 3.4817Actualitate | 1 - 3 august 2011 | Mircea PAVELESCU
![]() ![]()
Economate reînviate prin “Coşul pensionarilor”Rămâne speranţa că noul program va fi mai bine administrat decât cel de acum nouă ani, care a eşuat lamentabil
Pentr
Alimente ieftine, fără adaosuri comerciale La propunerea U.N.P.R., Guvernul a luat în discuţie şi a avizat în principiu un proiect ce vizează introducerea unui “coş de solidaritate” pentru pensionari – ce presupune acordarea lunar, contra cost, dar la “preţul cel mai scăzut posibil”, a unui pachet conţinând alimente de bază, precum făină, zahăr, ulei, mălai şi orez. “Din punct de vedere economic, programul nu implică un efort bugetar, nu se acordă subvenţii sau sprijin financiar şi nu are impact negativ asupra încasărilor de TVA. Este doar un efort suplimentar de organizare ce poate fi realizat de către instituţiile administraţiei publice locale şi centrale”, se precizează în argumentaţia actului normativ respectiv. Programul va fi iniţiat de Guvern şi implementat prin administraţia publică locală, sub monitorizarea Prefecturilor. Produsele, menţionează proiectul de lege, vor fi achiziţionate prin contracte încheiate la nivel naţional, în urma unor licitaţii transparente, iar ambalarea şi distribuţia pachetelor se vor realiza prin instituţiile administraţiei publice locale. Iniţiatorii proiectului mai spun că datorită discount-ului acordat de producători pentru contracte de asemenea proporţii şi datorită absenţei adaosurilor comerciale practicate de intermediari, preţul la care pensionarii vor putea achiziţiona alimente de bază : făină, zahăr, ulei, mălai, orez şi altele va fi considerabil mai mic decât preţul din magazine. Pentru a se vedea cum poate fi transpusă în realitate această iniţiativă a fost deja creat un grup de lucru format din reprezentanţi ai ministerelor Administraţiei şi Internelor, Justiţiei, Finanţelor, Agriculturii, Sănătăţii, ai Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi ai Consiliului Concurenţei, care trebuie să prezinte concluziile la care a ajuns în maximum 21 de zile. În opinia iniţiatorilor proiectului, în condiţiile în care pensia medie este de aproximativ jumătate din salariul mediu, ponderea pe care cheltuielile cu produsele alimentare o ocupă în cheltuielile unui pensionar este de circa 60%.
Direcţia Agricolă Timiş : “Ideea e bună, depinde cine o organizează” Iniţiativa legată de vânzarea de alimente la preţuri mai mici pensionarilor i se pare una bună şi lui Tiberiu Lelescu, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş. “Depinde mult de cine o organizează. Dacă e organizată bine, va avea rezultate foarte bune. Dacă nu, se va transforma într-o afacere de tipul celei a economatelor, de pe vremuri. Acum în judeţ mai e un singur magazin economat, la Ghiroda, şi are preţuri mai mari ca la un magazin cu adaosuri comerciale semnificative. Ideea cu coşul pensionarului e o chestiune interesantă, şi ar fi funcţională dacă s-ar institui modalităţi de controlare a preţurilor, prin organizarea unor mercuriale periodice”. În ceea ce priveşte soarta economatelor, Tiberiu Lelescu crede că acestea au fost administrate slab. “De fapt, şi le-au administrat şefii între ei, şi toată afacerea s-a transformat într-o luptă pentru spaţii şi profituri care nu mai avea nicio legătură cu conceptul de economat. De aceea, acest segment trebuie reglementat foarte bine, pentru că se fac foarte uşor speculaţii. De pildă, zilele trecute, roşiile, pe piaţă, în Lugoj, erau un leu kilogramul, în timp ce la Timişoara preţul era dublu. Cu aşa diferenţe, e clar că sunt premise de îmbogăţire peste noapte din speculă”.
Liga Pensionarilor Timiş : “Dacă economatul nu a funcţionat, mă îndoiesc că va funcţiona coşul pensionarului” Nicolae Suciu, preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş, priveşte cu scepticism această iniţiativă. “Eu cred că e mai mult un experiment, probabil că va funcţiona maxim doi ani şi se va renunţa la ea. La fel ca şi în cazul economatelor – atunci s-a dovedit foarte bine faptul că genul acesta de afacere a funcţionat în avantajul întreprinzătorilor din cercurile apropiate puterii. Dacă aşa au stat lucrurile atunci, acum de ce ar fi altfel? La economate tot afaceriştii din zona puterii se ocupau de desfacere şi comercializare. Şi câştigurile tot în zona aceea rămâneau”. Din punctul său de vedere, în afară de neimplicarea politicului în această afacere, ar fi nevoie de o aplicare unitară a acestuia. “Dacă se vor face iarăşi trepte valorice, în funcţie de cuantumul pensiei, se vor face discriminări. Oricum, nu va fi un proiect care să îmbunătăţească semnificativ viaţa pensionarilor, pentru că veniturile acestora se duc şi pe utilităţile din ce în ce mai scumpe, şi pe medicamente. Singurul lucru care ne-ar ajuta acum cu adevărat, şi acesta este punctul de vedere al întregii Ligi a Pensionarilor, ar fi o creştere a punctului de pensie”.
Economatele, o iniţiativă oarecum similară Programul aduce destul de mult cu unul lansat cu exact zece ani în urmă, în 2001, când Guvernul P.S.D., în colaborare cu un grup de producători şi distribuitori, le garanta pensionarilor că vor cumpăra lunar, la un preţ mai mic cu 30%, câte doi litri de ulei, două pungi de zahăr, două pungi de orez, precum şi alte produse ca făină, mălai, griş, paste făinoase, margarină. Pentru a putea cumpăra aceste produse la un preţ scăzut, pensionarii primeau, odată cu pensia, şi un carnet cu tichete Economat folosit la magazinele la care au fost arondaţi. Ideea a prins foarte bine în Timiş. La Timişoara a fost inaugurat, de fapt, al doilea economat din ţară, după cel deschis în Bucureşti, la festivităţi luând parte toate oficialităţile municipale şi judeţene. Dându-şi seama că ceva nu e în regulă la acest proiect, Primăria s-a retras, menţionând ulterior că “Municipalitatea nu se ocupă de deschiderea şi amenajarea magazinelor de tip economat”. Reţeaua de economate din Timiş a fost preluată de firma Tioss Commerce, căreia i-a fost atribuit contractul, conform administraţiei judeţene de atunci, pentru că a fost singura care a fost de acord să vândă produse alimentare fără adaos comercial. Totuşi, conform legii, la acea vreme agenţii economici care se implicau în astfel de activităţi aveau avantaje deloc neglijabile : înlesniri la plată pentru impozite, taxe şi alte venituri ale bugetelor locale şi beneficiau şi de reduceri la cumpărarea spaţiilor comerciale. Aşa se face că numărul economatelor a crescut rapid : în 2002 au fost deschise zece astfel de magazine în Timişoara. În 2003 s-au mai adăugat încă 20 : 12 în Timişoara, unul în Lugoj, câte unul în Buziaş şi Sânnicolau Mare, două în Tomeşti şi câte unul în Biled, Dumbrăviţa şi Ghiroda. Aşa s-a ajuns ca la sfârşitul anului 2003 să fie peste 30 de economate în judeţ. Şi dacă, iniţial, economatele au respectat regula de a vinde doar pensionarilor pe baza acelor carnete speciale, cu timpul lucrurile s-au schimbat iar economatele au devenit un fel de magazine universale, unde se vindea oricui şi în orice cantităţi. Se vehicula chiar că existau reţele de speculanţi care cumpărau de la acele magazine şi vindeau la preţuri mai mari produsele. Pentru că P.S.D. a pierdut alegerile, afacerea nu a mai fost susţinută, şi majoritatea magazinelor de acest tip fie s-au închis, fie s-au transformat în prăvălii obişnuite.
Consilier judeţean Viorel Matei : “Acele economate au fost mai mult de propagandă”
Cons Întrebat de ce conceptul de economat nu a funcţionat în România, Viorel Matei,. de Timiş ne-a declarat : “Pentru că nu se putea deconta corect valoarea alimentelor. Unele din aceste magazine declarau cantităţi foarte mari vândute, care de fapt nu ajungeau la populaţie, ci reintrau în circuit, pentru a fi vândute la preţuri mai mari, în beneficiul unei clientele din zona puterii. Mă tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi acum, cu această reţea care se va ocupa de transpunerea acestei idei legată de coşul pensionarului”.
![]() |