Economiile, noţiune abstractă pentru mai mult de jumătate dintre români

Deşi nu reprezintă un capriciu sau un lux, economisirea pentru zile negre este o noţiune abstractă pentru mai mult de jumătate din români. Această concluzie a reieşit în urma unui studiu realizat de compania de profil Novel Research. Totuşi, în Timiş tendinţa este oarecum atipică faţă de ce se întâmplă la nivel naţional, în sensul că au crescut sumele economiste în valută de populaţie.

Un sondaj cu rezultate previzibile

Conform studiului companiei Novel Research, realizat în noiembrie pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, 50% dintre români susţin că nu reuşesc să economisească bani pentru că nu câştigă suficient, dar nici nu cunosc pro­dusele financiare. Locuitorii din mediul urban, cu excepţia Bucureştiului, de­clară că pun bani deoparte în mod con­stant, în timp ce bucureştenii econo­mi­sesc mai rar, doar pentru lucruri impor­tante şi investiţii. Pe de altă parte, în mediul rural, majoritatea populaţiei nu are suficienţi bani pentru economii.

Porivit aceluiaşi studiu, românii sunt grijulii când vine vorba despre gestionarea propriilor finanţe, astfel că 70% ţin o evidenţă atentă a cheltuie­lilor şi a datoriilor, un sfert dintre aceş­tia având chiar o evidenţă scrisă. La polul opus, doar 6% nu ştiu cât cheltu­iesc sau cu cât îşi depăşesc bugetul.

Responsabilitatea bugetului fami­liei în România îi revine în mare parte femeii (55%). Totodată, aproximativ o treime dintre români declară că nu în­ţeleg deloc mecanismele financiare, iar 46% nu înţeleg produsele instituţiilor financiare. De exemplu, aproape ju­mătate dintre românii intervievaţi nu ştiu ce reprezintă dobânda varia­bilă a unui credit sau o înţeleg greşit. Mai mult, atunci când achiziţionează pro­duse şi servicii financiare, aproape 40% dintre cei internaţi nu consultă ofertele altor furnizori.

Potrivit aceluiaşi studiu, românii reacţionează în mare parte emoţional când vine vorba despre datorii. Atunci când se confruntă cu întârzierea la plată a creditelor, o treime dintre ei aşteaptă ca instituţia financiară să le prezinte o soluţie şi doar 19% acţionează pentru a se informa şi a găsi soluţii pentru re­luarea plăţilor. Trei sferturi dintre ro­mâni se autoevaluează ca fiind buni sau foarte buni în gestionarea banilor şi, implicit, a finanţelor personale.  Cel mai bine, la acest capitol, stau femeile cu studii superioare şi cu venituri de peste 1.500 lei. Totodată, românii cu studii supe­rioare se evaluează ca fiind mai pregă­tiţi să-şi gestioneze finanţele proprii decât cei care au absolvit liceul.     

O tranşă F.M.I., pusă “la ciorap” de populaţie

Cumulat, economiile românilor depuse în depozite bancare au ajuns în acest an la echivalentul unei tranşe F.M.I. – şase miliarde de lei.

Depozitele la termen ale populaţiei valorează în prezent peste 90 de miliar­de de lei, în creştere cu şase miliarde de lei faţă de nivelul înregistrat anul trecut.

Timişul s-a înscris în acest an pe linia judeţelor de graniţă în care, pro­babil cu o tradiţie rămasă de dinainte de 1989, populaţia preferă să nu îşi păs­treze economiile în moneda naţională. Aşa se face că, alături de Giurgiu şi Arad, Timişul se numără printre judeţele unde, potrivit datelor Băncii Naţionale, populaţia a preferat să economisească mai mult în valută. Pe parcursul acestui an, cele mai mare creşteri ale depozi­telor în monedă străină au avut loc în Bucureşti, urmând Timişul şi Clujul – zone unde situaţia economică e ceva mai bună decât media naţională. Con­form studiului “Comportamentul finan­ciar al populaţiei”, realizat de către B.N.R., în momentul de faţă depozitele la termen, în lei, ale timişenilor însu­mează 1,3 miliarde de lei. În ceea ce pri­veşte depozitele la termen în valută, ti­mişenii au în bănci echivalentul sumei de 1,47 miliarde de lei. La sfârşitul anului trecut, timişenii aveau în bănci, sub forme depozitelor la termen în lei suma de 1,18 miliarde de lei, iar în ceea ce priveşte depozitele bancare la ter­men în valută economiile timişenilor se ridicau, în decembrie 2010, la suma de 1,40 miliarde de lei. Se poate con­sta­ta astfel că şi pe segmentul depo­zitelor în lei, dar şi al celor în valută există creşteri semnificative ale bani­lor puşi deoparte de populaţie.

Timişul este în momentul de faţă singurul judeţ din ţară în care eco­nomiile populaţiei sunt concentrate mai mult în euro decât în lei. Conform B.N.R., în medie, fiecare timişean deţine în depozite şi conturi bancare 642 de euro şi 2.506,9 lei. În total, valoarea tuturor depozitelor deţinute în bănci este, în medie, de 5.237,4 lei de persoană, sumă cu care Timişul se cla­sează pe locul 5 în topul naţional al zo­nelor cele mai econome, după Bucu­reşti, Cluj, Braşov şi Constanţa. Timi­şul a avut, după primele şase luni ale anului, cea mai mare creş­tere a depozi­telor bancare. După jumă­tate de an, economiile timişenilor, de­pozitate în sucursalele judeţene ale băn­cilor co­mer­ciale, au crescut cu 11,46 milioane de lei, aceasta fiind cea mai mare creş­tere din România.

Câştiguri salariale medii

Deşi economiile populaţiei sunt, evident, legate de venituri, în Timiş datele statistice legate de legate de câştigul salarial mediu net, realizate pe baza calculelor Institutului Naţio­nal de Statistică, indică niveluri sala­riale mai degrabă modeste. Acestea nu se potrivesc cu raportările legate de creşteri semnificative ale depozite­lor populaţiei. Ceea ce înseamnă că o bu­nă parte din banii depuşi de timi­şeni în bănci au provenit mai degra­bă din venituri extra-salariale.

Potrivit I.N.S., în Timiş salariul mediu net nu depăşeşte cu foarte mult media naţională, fiind de 1.501 lei. Acest clasament legat de salariul mediu este condus de Bucureşti, unde salariul mediu net raportat este de 2.091 de lei. În ciuda crizei, după cum indică aceleaşi cifre ale I.N.S., sala­riile în Bucureşti au fost printre puţi­nele care au crescut în ultimul an, în medie cu aproape 200 de lei. În topul celor mari salarii medii din România, Timişul nu mai are de mult o poziţie fruntaşă, fiind depăşit de judeţe care niciodată nu au avut pretenţia de a fi numite poli de creştere economică.

Statisticienii I.N.S. spun că, raportat la salariul mediu net, mai bine ca în Timiş se câştigă în Gorj (unde sala­riul mediu net de 1.634 de lei), Sibiu (cu un salariu mediu net de 1.543 de lei) sau Cluj (cu un salariu mediu net de 1.511 lei). Situaţia este, totuşi, semnificativ mai bună în Timiş decât în judeţele din coada clasamentului salariilor medii nete, care se termină cu judeţul Călă­raşi, ai cărui locuitori sunt cel mai prost remuneraţi, salariul mediu net fiind aici de 1.013 lei. Raportat la ace­laşi salariu mediu net brut, indicatorii I.N.S. indică faptul că, în Timiş, cel mai bine se câştigă în domenii precum energia electrică şi termică, gazele şi apa – unde salariile medii sunt de pes­te 2.000 de lei, intermedieri financia­re – salarii medii de peste 2.500 de lei, administraţie publică şi apărare – salarii medii de peste 2.500 de lei.

Economiile, necesare, dar imposibile pentru cei mai mulţi

Economistul Nicolae Ţăran con­si­deră că, în România, rata de econo­misire a populaţiei este mai mare decât în statele vest-europene. “E adevărat că totalul sumelor economisite de popu­laţie în statele vest-europene este mult mai mare, în comparaţie cu ce se în­tâmplă în România. Totuşi, în Româ­nia există sunt mulţi cetăţeni care eco­nomisesc sume relativ mici. În Europa de Vest un procent mai mic din popu­laţie economiseşte, dar valoarea eco­nomiilor este mult mai mare, pen­tru că şi veniturile sunt mai mari”.

Economistul timişean consideră că actualul context economic a limitat tendinţa de consum a românilor şi i-a determinat să fie mai economi. “După 2009, consumul populaţiei a scăzut semnificativ, oamenii au devenit mai prudenţi şi au preferat să pună bani deoparte. Din păcate, sistemul bancar nu prea a venit în întâmpinarea aces­tei tendinţe, pentru că rata rentabili­tăţii sistemului bancar a ajuns aproape de zero. Ca atare, băncile nu au putut oferi dobânzi foarte mari la depozitele populaţiei, pentru a face mai atractivă economisirea”.

Conf. univ. dr. Nicolae Bobiţan, prodecan al Facultăţii de Economie şi Administrare a Afacerilor Timişoara, consideră că, dimpotrivă, contextul economic nefavorabil a făcut ca econo­misirea să fie imposibilă pentru o bună parte a populaţiei. “Veniturile populaţiei au scăzut, mai ales după acea ajustare cu 25% a salariilor bugetarilor. Şi, în aceste condiţii, puţini români au mai avut de unde să pună nişte bani deopar­te. Asta nu înseamnă că populaţia chel­tuieşte mult, ci că se alocă mai puţin bani formelor de economisire, pentru că majoritatea veniturilor populaţiei sunt absorbite de consum. Şi nu e vor­ba despre un consum nejustificat, ci de acoperirea nevoilor zilnice, despre hrană, plata utilităţilor şi aşa mai departe”.