Efectele “reorganizării” M.A.I. – număr aproape dublu de apeluri la 112

Deşi nu în toate sectoarele bugetare se pot face economii, pe linia politicilor de austeritate bugetară, conducerea M.A.I. a ţinut să dea exemplu Poliţia ca model de aplicare a economiilor bugetare. Se pare însă că nu prea s-a ţinut cont de efecte, şi aşa se face că şi în Timiş reducerea cotelor de carburant pentru maşinile de patrulare ale Poliţie, ca şi restructurarea Posturilor de Poliţie din mediul rural, pare să fi dus la o creştere semnificativă a infracţionalităţii. Un indiciu în acest sens e faptul că, faţă de începutul anului, numărul de apeluri la 112, prin care se cer intervenţii ale Poliţiei în judeţ, aproape că s-a dublat.

Urmări neaşteptate ale reformei

Reprezentanţii timişeni ai Sindi­ca­tului Naţional al Poliţiştilor susţin că ten­tativele de reformă M.A.I., care au dus şi în Timiş la reducerea cotei de car­burant şi la restructurarea reţelei de Pos­turi de Poliţie rurală au efecte dintre cele mai nedorite. Astfel, înregistrarea în judeţ a unei creşteri spectaculoase a numărului de apeluri la 112, prin care se cer intervenţii ale Poliţiei, sugerează că, la sfârşit de an, când se va face bilan­ţul, s-ar putea constata o creştere spec­taculoasă a infracţionalităţii în Timiş.

“Lucrurile în ceea ce priveşte co­tele de carburant stau la fel de prost. Se raţionalizează combustibilul, însă mun­ca de Poliţie nu e una ca la fabrică, în ca­re să poţi estima ce se întâmplă mâine sau poimâine şi să poţi calcula un con­sum mediu de carburant. Situaţia e şi mai grea, din acest punct de vedere, la Posturile de Poliţie restructurate din mediul rural, unde structurile rămase trebuie să acopere o zonă foarte mare, pe care să facă patrulare cu una sau două maşini şi cu o cotă limitată de car­burant. Era de aşteptat ca efectele acestui gen de politici să nu fie bune, iar acest lucru e dovedit de statistica apelurilor la 112 în care se cer, în judeţ, intervenţii ale Poliţiei. Apelurile de acest gen aproape că s-au dublat faţă de începutul anului”,spune comisarul-şef Doinel Malcoci, liderul timişţean al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor.

Afirmaţiile lui Doinel Malcoci sunt confirmate de statisticile oficiale ale Serviciului 112 : dacă la începutul aces­tui an se înregistrau, în Timiş, 2.100 de apeluri pe lună la numărul unic de urgen­ţă 112, prin care se solicitau intervenţii ale Poliţiei, în ultima lună numărul acestor apeluri a ajuns la 3.696.

Reforme contestate

Cum creşterea numărului de ape­luri la 112 sugerează o creştere a infrac­ţionalităţii, aceasta poate fi pusă în le­gătură cu măsurile de austeritate buge­tară impuse Poliţiei Române, căreia i s-a cerut încă de la începutul acestui an să reducă consumul de carburant per ma­şină la cel mult 100 de litri de combus­tibil pe lună. Inclusă în planul de redu­cere a cheltuielilor, măsura a stârnit nu doar controverse, ci şi situaţii în care poliţiştii s-au trezit fără benzină în timp ce urmăreau infractori în trafic. Situa­ţia e mai dificilă, dat fiind că Daciile Logan din dotare au un consum de peste nouă litri la suta de kilometri, iar în timpul serviciului de patrulare nu se poate de­păşi viteza a treia, în timp ce la inter­ven­ţii este necesară o creştere a vite­zei, ceea ce duce la un consum ridicat de car­burant care obligă la tragerea pe dreap­ta a maşinilor, explicau unii poliţişti.

Foarte bine văzută în sistem nu a fost nici reorganizarea celor 88 de Posturi de Poliţie din Timiş, care au fost transfor­mate în 12 Secţii de Poliţie Rurală. Schim­barea, cuprinsă într-un proiect numit “Creşterea calităţii serviciului poliţie­nesc în mediul rural”, ar fi avut rolul, susţin reprezentanţii Poliţiei Timiş, de a-i determina pe poliţiştii din mediul rural să fie mai activi şi mai eficienţi.

E greu de spus dacă s-a reuşit acest lucru. Cert e că primarii din co­munele cu o rată mare a infracţionalităţii nu au fost deloc încântaţi de această mă­sură. Extrem de nemulţumit de planul de reorganizare a Poliţiei din mediul rural a fost, de exemplu primarul comu­nei Liebling, Ioan Gheorghe Muntea­nu, care spune că reorganizarea poa­te avea efecte dramatice în localitate, în condiţiile în care infracţionalitatea e extrem de crescută pe plan local. “Cei care iau astfel de decizii ar trebui să ştie cu ce ne confruntăm noi pe plan local, să vadă cum îmi bat oamenii şi la trei noaptea în poartă, spunând că li s-a mai furat ceva. Cum să se descur­ce poliţiştii în varianta în care se mai fac reduceri de personal? Un om are şi el viaţă personală, nu poate să stea non-stop în dispozitiv. Am fost arondaţi la Secţia de Poliţie Jebel. Dar cum poate acoperi o astfel de secţie cu două maşini şapte comune, printre care şi Liebling-ul, care e a treia comună pe ţară ca rată a infracţionalităţii?”, se întreabă primarul din Libeling.