La nivelul întregului spaţiu comunitar, în ciuda fondurilor diminuate de bugetele de austeritate, administraţiile locale nu au neglijat investiţiile în mediu, o serie de directive recente ale Comisiei Europene recomandând creşterea graduală a spaţiilor verzi din marile oraşe europene. În Timişoara, reabilitările şi modernizările de parcuri sunt adesea blocate de cauze care nu întotdeauna ţin de administraţie, ci mai mult de politică, dacă ar fi să se ia exemplul Parcului Copiilor.


Capitalele verzi ale Europei – în Spania şi Franţa

Pentru a stimula administraţiile locale din spaţiul european să inves­tească mai mult în protecţia mediului şi în creşterea graduală a spaţiilor verzi, U.E. desemnează în fiecare an capitale verzi ale spaţiului european, dintre ora­şele care nu au neglijat investiţiile de mediu. Acordarea acestui titlu de capi­tală verde comunitară atrage după sine şi foarte multe oportunităţi de finan­ţare, deci nu e doar un titlu pur onorific. Când desemnează oraşele câştigătoa­re, juriul urmăreşte 11 criterii de me­diu, cum ar fi contribuţia locală la lupta împotriva schimbărilor cli­matice şi tratarea apelor menajere.
După Stockholm şi Hamburg, este rândul oraşelor Vitoria-Gasteiz (Spa­nia) şi Nantes (Franţa) să fie recom­pensate pentru eforturile depuse în favoarea unui spaţiu urban care să respecte mediul. În Vitoria-Gasteiz centrul este în­conjurat de o centură de verdeaţă ca­re permite ca toţi cetăţenii să locu­iască la mai puţin de 300 de metri de un spaţiu verde. În plus, ca „bulină albă”, oficialii europeni menţionează faptul că oraşul şi-a redus consumul de apă şi urmă­reşte să atingă valori inferioare pra­gului de 100 de litri / persoană / zi.
Nantes a fost desemnat capitală verde pentru că a mizat pe o politică ambiţioasă privind transportul. Primul oraş francez care a reintrodus cu suc­ces tramvaiele electrice, Nantes se bu­cură acum de o calitate a aerului de in­vidiat. Mai mult, estimează că va reuşi să-şi reducă emisiile de dioxid de car­bon, cu 25%, până în 2020.
Reprezentanţii Comisiei Euro­pe­ne spun că în perioada următoare se va pune şi mai mult accent pe ecolo­giza­rea marilor centre urbane europene, având în vedere că, în prezent, patru europeni din cinci trăiesc într-o aglo­merare urbană. Calitatea vieţii aces­tora depinde aşadar de eforturile de­puse de edili pentru a ameliora mediul urban - amenajarea spaţiilor verzi, ges­tionarea deşeurilor, sau dezvoltarea transportului public.


Politicile de mediu ale Timişoarei, afectate de bugetele de criză

La Timişoara, Direcţia de Mediu şi-a propus o serie de obiective pentru 2011, menite să continue reabilitările de parcuri şi creşterea suprafeţei verzi a oraşului, însă toate sunt limitate de bugetele de criză. „Noi vom continua şi în acest an cu amenajările şi moder­nizările de parcuri”, dă asigurări Va­sile Ciupa, directorul Direcţiei de Me­diu Timişoara.
Pe lista de priorităţi în acest an se regăseşte amenajarea Parcului Car­men Sylva (fost Doina), modernizare Parcu­lui A. Mocioni (fost Ilsa), şi amenajarea zonei verzi Dâmboviţa - Ion Barac.
Totodată, Primăria Timişoara vrea să facă o contabilizare a terenurilor virane pentru amenajarea lor ca zone verzi, sperând în acest fel să obţină mărirea suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor
De asemenea, în 2011, în lucru vor mai fi studii de fezabilitate pentru re­amenajarea şi modernizarea unor par­curi, şi scuaruri de pe raza municipiului Timişoara pentru modernizarea Par­cul Cetăţii (Civic), şi Parcului Scudier (Central). Anul trecut, în Timişoara au fost plantaţi şi repartizaţi asociaţiilor de proprietari şi locatari 1.345 de arbori pe zonele verzi de pe străzile Romulus, Carol I, Piatra Craiului, Bulevardul Vic­tor Babeş, Aleea Studenţilor, Parcul şi Bulevardul Cetăţii, Gheorghe Dima, Par­cul Rozelor sau Parcul Ilsa. De ase­menea, tot pe linia extinderii spa­ţiului verde al Timişoarei s-a plantat gazon pe o suprafaţă de 158,50 ari în parcul de pe bulevardul Sudului - zona Steaua.
Şi tot anul trecut s-au amenajat în Timişoara două scuaruri : Arcidava, la care valoarea lucrărilor s-a ridicat la 155.563 de lei, şi Sfântul Nicolae (Păun Pincio), aici valoarea lucrărilor ridicân­du-se la 278.043 de lei.