E cunoscut faptul că, atunci când se face împărţirea banilor de la buget pe investiţii de infrastructură, se ţine cont, neoficial evident, şi de bazinul electoral ori de locurile de origine ale unor miniştri sau secretari de stat. Totuşi, în multe cazuri se încearcă să se salveze aparenţele, păstrându-se o impresie măcar de bun simţ. Nu e însă cazul algoritmului prin care s-au împărţit anul trecut, în urma unui ordin al fostului ministru al Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, banii aferenţi proiectului “Electrificare 2007 - 2009”, menit să extindă şi să modernizeze reţeaua electrică. Dacă au existat judeţe care au beneficiat de zeci de finanţări, Timişul a primit una singură, în Becicherecu Mic. Chiar şi aici, din bugetul convenit iniţial s-a acordat doar 10%.


Un program -“ctitorie”

Înscriindu-se în şirul de proiecte-mamut, justificate în timpul Guvernului Tăriceanu de excedentul bugetar, programul “Electrificare 2007 - 2009” urmărea să aducă lumină, la propriu, în peste 70.000 de gospodării din ţară.
Din intenţia generoasă de început s-a cam ales praful. Din cauza lipsei banilor şi a stângăciilor legate de implementare, proiectul, finalizat anul trecut, nu a prea a ajutat pe nimeni. Extrem de puţine locuinţe pe care respectivul program îşi propunea să le scoată din beznă au fost racordate la reţeaua de electricitate. Teoretic, programul era menit să rezolve problema a 67.738 de gospodării neelectrificate, din care 41.706, în zona arondată Electrica (Muntenia Nord, Muntenia Sud, Transilvania Nord, Transilvania Sud) şi 26.032, în cadrul operatorilor privaţi, printre care şi Enel Banat.
La iniţierea programului s-a făcut şi bugetul, plecându-se de la calculul că pentru racordarea la reţea a unei locuinţe încă neelectrificate s-ar cheltui între 10.000 şi 240.000 de lei. Aşa s-a decis ca bugetul total al programului să fie de 479 de milioane de lei, împărţit în tranşe : 95 de milioane de lei în 2007, 192 de milioane de lei în 2008 şi 192 de milioane de lei în 2009.
În 2007 nu s-a dat, însă, niciun leu. “În 2007 nu a fost posibilă prevederea în bugetul de stat a sumelor corespunzătoare finanţării programului, această situaţie fiind cauzată de o serie de constrângeri legislative legate de regimul proprietăţii şi cel al finanţării de la bugetul de stat a obiectivelor de investiţii, reprezentate de reţelele electrice“, se dezvinovăţeau reprezentanţii M.A.I., ministerul însărcinat cu implementarea programului.
În fine, regulamentul de implementare a programului a fost definitivat abia la jumătatea anului 2008. Iar în septembrie 2008 a început evaluarea efectivă a dosarelor. La rectificarea bugetară, din 24 septembrie 2008, s-a prevăzut alocarea pentru acest program a sumei de doar 18 milioane de lei, care reprezintă cam 4% din bugetul stabilit iniţial. Nici aşa banii nu au putut fi utilizaţi, pe motiv că “aprobarea finanţărilor pentru proiectele eligibile a fost blocată la ultima rectificare bugetară, din noiembrie, din cauza constrângerilor bugetare”.


Marea împărţeală din 2009

Cu mare greutate, abia în iulie 2009 s-a reuşit alocarea, prin ordinul fostului ministru al Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, a sumei de 7,23 milioane de lei. Din aceşti bani au fost finanţate peste 70 de proiecte, în toată ţara, însă împărţirea banilor pe judeţe a fost cel puţin ciudată. Vrancea, judeţul de baştină al lui Dan Nica, a fost pe locul întâi pe ţară la cele mai multe proiecte pentru care s-au găsit bani, primind 13 finanţări. Timişul a primit una singură. E vorba de proiectul de extindere şi modernizare a iluminatului public şi a reţelei electrice în comuna Becicherecu Mic. Când s-au dat banii, însă, beneficiarii au avut un şoc : deşi bugetul aprobat şi necesar a fost de 700.000 de lei, Becicherecul Mic a primit doar 70.000 de lei, adică 10%.
“Primăria Becicherecu Mic a realizat şi depus proiectul din cadrul Programului «Electrificare 2007 - 2009», pentru suma de 700.000 lei. Acest proiect a fost aprobat prin hotărârea Consiliului Judeţean Timiş. Printr-o adresă din iulie 2009, însă, Primăria Becicherecu Mic a fost înştiinţată că i-a fost alocată suma de 70.000 de lei, adică 10% din suma solicitată conform proiectului. Probabil că s-a produs o eroare, adică în loc de 700.000 de lei s-a trecut 70.000 de lei”, spune senatorul Gheorghe David. Acesta a cerut Guvernului găsirea de soluţii urgente pentru remedierea problemei şi acordarea sumei convenite iniţial, pentru derularea normală a proiectelor din zonă.
„Tot ni s-a promis că se rezolvă această problemă, însă până acum nu s-a făcut nimic concret. Cum să facem un proiect de acest gen, cu 10% din valoarea finanţării? Singura explicaţie care pare plauzibilă e că s-a greşit când s-a făcut conversia din lei vechi în lei noi. Probabil că au pierdut un zero pe drum”, precizează primarul comunei Becicherecu Mic, Constantin Buzatu.


Un proiect de care nu se mai ocupă nimeni

Mai mulţi parlamentari de Timiş, printre care Gheorghe David şi Alin Popoviciu, au făcut interpelări pe plan central, la solicitările celor afectaţi de acest straniu algoritm de finanţare, cerând reglementarea situaţiei.
Din răspunsurile date de oficialii de pe plan central, reiese că de acest program nu s-ar mai ocupa nimeni, în prezent. Un program similar a fost demarat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, însă, la interpelările venite din Timiş, ministrul Ion Ariton a specificat că nu mai există nicio legătură cu programul „Electrificarea 2007 - 2009” : „Potrivit memorandului semnat de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, ministerul şi Electrica S.A. urmau să demareze acţiunea de electrificare, cu precădere a localităţilor complet neelectrificate, în perioada 2010 – 2012. Specific faptul că această acţiune este total diferită de ceea ce M.A.I. a derulat până în prezent”. Ca atare, din acest răspuns, reiese că Ministerul Economiei şi Comerţului nu poate fi tras de mânecă în legătură cu finanţările date pentru „Electrificarea 2007 - 2009”.
Mai mult, ca să fie înţeles clar, ministrul Ioan Ariton a precizat : „În această situaţie, modalităţile de finanţare pentru realizarea lucrărilor de electrificare, inclusiv în cazul particular al proiectului de «Extindere, modernizare a iluminatului public şi extindere reţea» al Primăriei comunei Becicherecu Mic au rămas cele prevăzute de Legea energiei : «Electrificarea localităţilor se realizează cu fonduri din bugetele locale, din bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite»”.
Cu alte cuvinte, Primăria Becicherecu Mic ar trebui să caute prin bugetul local restul de 630.000 de lei pentru completarea finanţării, sumă care, evident, îi depăşeşte posibilităţile. În plus, probabil că numai în România s-ar mai practica algoritmul de finanţare extrem de interesant în care Guvernul dă 10%, iar bugetul local, restul de 90%. „Nu ştiu cui să mă mai adresez, pentru a ne ajuta. E vorba de o serie de PUZ-uri pentru case, care s-au făcut şi care trebuiau racordate în condiţii normale la reţeaua de energie electrică. Oamenii au deja apa trasă, au cam toate utilităţile, dar curentul, printr-o reţea normală, mai aşteaptă”, spune primarul din Becicherecu Mic, Constantin Buzatu.


Strategii pentru următorii cinci ani, cu date de acum opt ani

În privinţa procentului în care locuinţele din Timiş sunt electrificate, autorităţile judeţene nu par să fie la zi cu informaţiile. În „Strategia de dezvoltare economico - socială a judeţului Timiş pentru perioada 2009 - 2015”, elaborată pentru Consiliul Judeţean Timiş, se folosesc date de acum opt ani, din 2002. Potrivit acestui document de sinteză, „pe baza rezultatelor recensământului din anul 2002, locuinţele dotate cu instalaţie electrică reprezintă, la nivelul Regiunii de Vest, 98,2% din totalul locuinţelor. În judeţul Timiş, 99,1% din totalul locuinţelor au fost dotate cu instalaţie electrică, mai exact 255.827 de locuinţe”.
Cu toate acestea, se recunoaşte în aceeaşi Strategie că „există un deficit al capacităţii de energie electrică inclusiv în zona Timişoara, mai ales în periurbanul municipiului, pentru care există interes de investiţii”. Deci, Timişul ar avea nevoie urgentă de lucrări de extindere şi reabilitare a reţelei electrice.
Fără fonduri guvernamentale, autorităţile locale nu pot să se bazeze decât pe programele de investiţii ale Enel Distribuţie Banat, care anunţa acum o lună finalizarea unor lucrări de modernizare a liniei electrice aeriene în Săcălaz, lucrări care constau în „înlocuirea unui număr de 15 stâlpi de beton uzaţi, cu stâlpi metalici, precum şi a 4,2 km de cabluri, dar şi a izolaţiilor aferente”.
Teoretic, Enel are în lucru un program de modernizare a reţelelor electrice, iniţiat în Banat, Muntenia şi Dobrogea. Valoarea totală a investiţiilor realizate în cele trei zone s-ar ridica la 700 de milioane de euro şi vizează îmbunătăţirea calităţii serviciilor de distribuţie, în special în ceea ce priveşte reducerea numărului şi a duratei întreruperilor de energie electrică, însă termenul de derulare este unul lung, cinci ani, şi poate fi prelungit şi mai mult din cauza crizei.