Energie cu 50% mai scumpă

Pe lângă estimările tot mai pesimiste legate de conti­nuarea sau chiar agrava­rea crizei economice în 2012, un alt motiv de îngrijorare pentru populaţia cu venituri medii şi mici din România l-ar putea consti­tui, anul viitor, scumpirile de pe piaţa energiei, care vor atrage după sine un lanţ generalizat de majorări de preţuri. Astfel, după ce în acest an E-ON a solicitat de mai multe ori aprobarea majorării preţurilor pentru gazele naturale furnizate populaţiei, Hidroelectrica a solicitat şi ea majorarea, de anul viitor, cu aproximativ 50%, a preţului energiei electrice pentru consumatorii casnici.

2012 se anunţă anul scumpirilor

Scumpirile care însoţesc, de obicei, în România schim­barea de an ar putea să o ia raz­na, în ianuarie 2012, din cauza intenţiei de majorare a preţului energiei electrice furnizate popu­laţiei. În acest sens, Hidro­elec­trica a cerut Autorităţii Naţio­nale de Reglementare în Do­me­niul Energiei să permită ma­jorarea, de la 1 ianuarie, a tari­felor reglementate la care com­pania livrează energia, cu până la 50%, din cauza creşterii cos­tu­rilor. „Întotdeauna am livrat pentru sectorul regle­men­tat sub preţurile comerciale şi chiar sub preţurile de producţie une­ori. Obiectivul nostru este să livrăm populaţiei energie iefti­nă, dar nu la nivel de jumătate de preţ. Avem nevoie de aco­pe­rirea costurilor şi sper că vom fi înţeleşi. Noi am dori să creştem aceste preţuri cu până la 50%”,a declarat directorul general al companiei, Constantin Tri­henea.

În prezent, Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, compa­nia fiind controlată de Minis­terul Economiei. Compania vin­de energie atât pe piaţa re­glementată, cât şi pe cea con­cu­renţială sau prin con­tracte bilaterale, atât în Ro­mânia (95,6% din producţie, în 2010), cât şi la export. Aproa­pe 20% din producţia livrată anul trecut pe piaţa reglemen­tată a fost destinată consuma­torilor captivi, la preţuri regle­mentate. Ceea ce înseamnă că o even­tuală apro­bare a scum­pirii ener­giei electri­ce furnizate de către Hidroelec­trica ar afec­ta toţi consumatorii casnici din Ro­mânia.

Preţurile sunt deja „europene”

Deşi în situaţii în care se solicită majorarea tarifelor la energie se aduce în discuţie argumentul necesităţii alinierii preţurilor din România la ceea ce se întâmplă în Europa de Vest (deşi diferenţa, în ceea ce priveşte salariul mediu pe eco­nomie este majoră), în acest caz argumentul nu funcţionea­ză. Şi aceasta pentru că, potri­vit unui studiu Eurostat recent, legat de preţurile practicate pe piaţa energiei, românii se re­găsesc printre europenii care plătesc cea mai scumpă energie electrică. Astfel, în România se plăteşte, potrivit statisticilor Eurostat, cu patru euro în plus pe suta de kilowaţi faţă de media europeană. Adică, românii plă­tesc pe energie electrică mai mult decât francezii, finlandezii, grecii şi britanicii, deşi în toate aceste state venitul mediu pe cap de locuitor este cu mult pes­te cel al României.

În mod ciudat, Bulgaria e statul care plăteşte cel mai puţin pentru energie electrică din tot spaţiul european. „Indis­cutabil, o scumpire a energiei electrice ar atrage după sine un val de scumpiri – de la preţul alimentelor până la preţul în­tre­ţinerii, pentru că totul de­pinde de energia electrică. Ves­tea legată de posibilitatea scum­pirii energiei electrice este ex­trem de proastă, în condiţiile în care se aştepta ca populaţia să primească energie electrică hi­dro mai ieftină, nu mai scum­pă. Iar în acest context nu se poate vorbi despre aliniere la preţurile vest-europene. Nu poţi alinia doar preţurile la produse şi servicii şi să laşi veniturile populaţiei la acelaşi nivel”, spu­ne preşedintele Federaţiei Aso­ciaţiilor de Locatari Timişoara, Petru Olariu.

Piaţă cu concurenţă slabă

Din păcate, în momentul de faţă consumatorii nu pot de­cât să asiste pasivi la eventua­le­le demersuri legate de scum­pirea energiei electrice, atâta vreme cât în România concu­renţa pe sectorul energetic este ca şi ine­xistentă, piaţa fiind dominată de aceeaşi actanţi principali.

În România, compania ca­re distribuie energie electrică şi în zona Banatului, Enel, are cir­ca 2,6 milioane clienţi şi 93.000 de kilometri de reţea. Enel vin­de energie electrică prin Enel Energie şi Enel Energie Mun­te­nia. Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Muntenia sunt companiile care se ocupă de gestionarea şi modernizarea re­ţelei de energie electrică în aces­te trei regiuni. Mai nou, Enel operează şi în sectorul energiei regenerabile din România, prin Enel Green Power. Reprezen­tanţii companiei Enel ţin să pre­cizeze că au investit peste 1,8 miliarde de euro în România, de la intrarea campaniei pe pia­ţa locală, în 2005. Câştigurile însă, nu sunt menţionate în acest context.

„Tarifele practicate de că­tre Enel sunt stabilite de către Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei, iar furnizorul Enel de energie nu poate hotărî în mod unilate­ral asupra majorării sau scăderii tarifelor. Enel Energie aplică tarifele reglementate, începând cu data stabilită de către A.N.­R.E.”,ne-a de­cla­rat Florenti­na Bujor, de la Biroul de Presă al Enel. Însă, în varianta în care A.N.R.E. va aproba solicitarea Hidroelec­trica, principalul fur­nizor de energie electrică din România, scumpirea semnifica­tivă a ener­giei electrice va fi inevitabilă.

La nivel local nu există structură de control

Din păcate, pe lângă lipsa unor alternative şi a unui me­diu concurenţial în domeniul energiei electrice, consuma­torii „captivi” din Timiş, ca din oricare alt judeţ al ţării, nu au nici măcar o structură locală competentă care să contro­leze această piaţă şi să sanc­ţioneze eventualele abuzuri. În mod normal, pentru orice nereguli legate de furnizarea şi tarifarea energiei electrice, consumatorul timişean ar fi trebuit să aibă opţiunea de a iniţia, prin intermediul struc­turilor de control, o acţiune menită să-i apere drepturile.

Însă în cazuri legate de distribuţia de energie, struc­tura creată pentru apărarea drepturilor consumatorilor, Oficiul Judeţean de Protecţie a Consumatorului, nu are decât rolul de transmitere a se­si­zărilor către Bucureşti. „Avem sesizări în mod constant, le­gate de furnizarea de energie electrică. De pildă, în zona Căii Şagului am avut recla­maţii legate de întreruperile foarte dese ale furnizării ener­giei electrice. Din păcate, toate sesizările care le primim trebuie să le înaintăm la Bu­cureşti, la Autoritatea Naţio­nală de Reglementare în Do­me­niul Energiei. Noi nu pu­tem da sancţiuni la nivel local pe acest domeniu. În plus, în foarte multe cazuri defecţiu­nile şi întreruperile furnizării de energie electrică reclamate sunt cauzate de lipsa realizării unor investiţii în infrastructura de distribuţie a energiei elec­trice. Or, noi nu-i putem obliga pe cei de la Enel să facă inves­tiţii în propria reţea pe care o gestionează”, ne-a declarat Marinela Iliaş, directorul Oficiului Judeţean pentru Pro­tecţia Consumatorului Timiş.

Petru Olariu spune că, în mod normal, ar trebui să existe o structură de control local în acest domeniu, nu doar la Bu­cu­reşti: „După cum competen­ţele Autorităţii Naţionale pen­tru Protecţia Consumatorului ar trebui extinse şi pe do­me­niul acesta şi să meargă până la avizarea contractelor înche­iate între clienţi şi furnizorii de energie. Din păcate, rolul struc­turilor A.N.P.C., pe acest do­meniu cel puţin, a devenit sim­bolic. Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Do­me­niul Energiei şi-a făcut, chi­purile, un compartiment spe­cializat pe protecţia consuma­torului, dar eu nu ştiu să fi rezolvat măcar o singură sesi­zare în Timiş, de când s-a înfiin­­­ţat acea structură”, declară Pe­tru Olariu. 

Astfel, nu o dată, atunci când a fost nevoie de inter­venţia A.N.R.E., timişenii au trebuit să apeleze la mijlocirea unor parlamentari timişeni pen­tru a se face auziţi la nivelul instituţiei.

Obligaţii contractuale “declinate”

Senatorul timişorean P.­D.-L. Gheorghe David se numără printre parlamentarii care au încercat să interme­dieze comunicarea între A.­N.R.E. şi timişenii care sem­nalau diverse anomalii sau abu­zuri legate de furnizarea ener­giei electrice. Gheorghe David spune că, din cauza multelor sesizări pe această temă, pri­mite de la timişeni, s-a alăturat grupului de parlamentari care au propus crearea, în Senat, a unei Comisii de Anchetă le­gate de obligaţiile contractuale ale furnizorului de energie electrică. „De exemplu, sunt situaţii în care furnizorul de energie electrică obligă so­cietăţi comerciale şi chiar persoane fizice să facă o in­vestiţii deloc ieftine pe partea de racord, de extindere a re­ţelei, iar aceste investiţii sunt luate ulterior în custodie de compania furnizoare de ener­gie electrică, ca şi cum ar fi propria infrastructură. Ceea ce nu e normal, pentru că în mo­mentul privatizării, cumpă­ră­torul şi-a asumat nişte obligaţii, inclusiv legate de extinderea şi modernizarea reţelei. Or, ca distribuitor, nu poţi să obligi beneficiarul să facă aceste investiţii asumate de companie pe banii lui”, spune senatorul Gheorghe David.