Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

14°C

Umiditate:93%
Viteza vantului:5 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4452
  3.4817
U.e.nciclopedia | 4 - 7 noiembrie 2010 | Sorin OLARU
Micsoreaza fontMareste font

Luptă cu morile de vânt

Eolienele care distrug ariile naturale protejate, luate în vizor


Promovate ca unele dintre cele mai ecologice şi de viitor soluţii energetice din România, parcurile de producere a energiei eoliene au cauzat deja în vestul ţării discuţii şi controverse legate de amplasarea lor. Astfel, amplasarea unui astfel de parc eolian într-o arie protejată din Banatul Montan a ajuns să fie tranşată în instanţă, pe motiv că proiectul distrugea habitatul natural. În urma sesizărilor venite în România, Comisia Europeană a elaborat o serie de norme foarte clare legate de amplasarea parcurilor eoliene în zonele naturale protejate.


Restricţii la nivel comunitar

Potrivit reglementărilor Comisiei Europene, legate de dezvoltarea de parcuri eoliene în ariile naturale protejate, instalaţiile eoliene amplasate sau proiectate în mod incorect pot avea efecte negative asupra speciilor şi habitatelor vulnerabile. Noile reglementări, care sunt destul de restrictive, se referă în special la ariile din reţeaua Natura 2000.
Astfel, proiectele vizând amplasarea de parcuri eoliene în zonele naturale protejate vor fi analizate de acum în mod individual. Comisarul european pentru Mediu, Janez Potočnik, a declarat, zilele trecute : “Aceste noi orientări vor oferi statelor membre şi reprezentanţilor din sectorul industrial de profil o perspectivă mai clară asupra desfăşurării activităţilor de dezvoltare a energiei eoliene în conformitate cu cerinţele «Natura 2000». Nu s-au adus modificări legislaţiei sau politicii în domeniu, acestea fiind doar orientări privind legislaţia în vigoare. Scopul nostru este de a asigura atingerea obiectivelor privind energia din surse regenerabile, respectând totodată pe deplin legislaţia comunitară privind protejarea speciilor”.
Reglementările adoptate de Comisia Europeană subliniază importanţa unei evaluări corespunzătoare şi de bună calitate a noilor proiecte de parcuri eoliene.   
În analizarea acestor cazuri, comisarii europeni trebuie să ţină cont şi de legislaţia de protecţie a mediului, dar şi de obiectivele propuse în ceea ce priveşte energia eoliană. Şi aceasta pentru că Europa şi-a propus ca, până în 2020, energia din surse regenerabile să deţină o pondere de 20% din consumul total de energie.


“Bătălie” judiciară pentru eolienele de la Parcul Ţarcu

Disputele legate de amplasarea de parcuri eoliene nu au lipsit nici în vestul ţării. Astfel, decizia unei firme din Caraş-Severin care s-a asociat cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin pentru a realiza proiectul Parcul eolian Muntele Mic a determinat o mobilizare a societăţii civile, existând numeroşi reprezentanţi ai sectorul neguvernamental din Timişoara care au protestat împotriva acestei intenţii de amplasare a eolienelor. 
Reuniţi în Coaliţia Civică pentru Parcul Ţarcu - Muntele Mic, timişorenii au lansat un apel numit „SOS Banatul montan” prin care au cerut autorităţilor să renunţe la ideea de a produce energie ecologică pe munte, deoarece acest demers va distruge definitiv habitatul natural într-o zonă unică. Potrivit proiectului, pe platoul alpin al muntelui, la cota 1.800 de metri, se intenţiona instalarea a 16 centrale eoliene.   
“Până la urmă am ajuns în instanţă. În prima fază ei au câştigat, dar urmează recursul. Până la tranşarea acestei probleme în sala de judecată, proiectul rămâne blocat”, ne-a declarat Daniel Vighi, unul dintre timişorenii care s-au implicat activ în campania împotriva amplasării de eoliene pe Muntele Mic. În opinia sa, parcul eolian ar fi distrus peisajul zonei şi potenţialul său turistic. “Nu ar mai veni lumea pe munte, ca să vadă betoane şi eoliene”, este de părere Daniel Vighi.
Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres