Deşi construcţia noului sediu al Institutului de Medicină Legală Timişoara a început acum 15 ani, Ministerul Sănătăţii nu pare a fi dispus să facă minimum efort necesar terminării acestei investiţii, iniţiate în 1995. Astfel, pentru că noul sediu, de pe strada Cireşului, nu a fost finalizat, Institutul a solicitat Consiliului Judeţean prelungirea cu un an a posibilităţii de utilizare a actualului sediu (aflat în administrarea C.J.T.) de pe strada Martir Marius Ciopec. Dacă plenul C.J.T. nu aprobă această cerere. I.M.L. s-ar putea găsi în situaţia de a fi obligat să se mute într-o clădire neterminată.


Cerere de păsuire pentru actualul sediu

De mai bine de trei cincinale Ministerul Sănătăţii se chinuie, fără succes, să termine noul sediu al Institutului de Medicină Legală Timişoara de pe strada Cireşului, unde a funcţionat pe vremuri Spitalul de distrofici. Pentru că nici în acest an nu sunt semne că respectiva investiţie ar ajunge la un punct final, conducerea I.M.L. Timişoara a fost nevoită să solicite Serviciului Administrarea Patrimoniului al Consiliului Judeţean prelungirea cu încă un an a dării în administrare a actualului sediu, de pe strada Martir Marius Ciopec, numărul 3 (spaţiu aflat în administrarea C.J.T.).
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi anul trecut, când, în luna august, s-a aprobat prelungirea dării în administrare a spaţiului către Institutul de Medicină Legală Timişoara până la data de 29 septembrie 2010. Atunci se preciza că în acest an C.J.T. nu va mai aproba o nouă prelungire. “Prelungirea dării în administrare a spaţiului s-a efectuat la momentul respectiv deoarece lucrările la noul sediu al Institutului de Medicină Legală Timişoara de pe strada Cireşului din Timişoara nu au fost finalizate. Comisiile de specialitate cât şi plenul C.J. Timiş au accentuat faptul că, în situaţia în care la expirarea actualului termen de prelungire a administrării nu este finalizată investiţia de pe strada Cireşului privind noul sediu, se va proceda la disponibilizarea spaţiului şi scoaterea la licitaţie publică în vederea închirierii”, se arată în punctul de vedere al Consiliului Judeţean. Aşa se face că în acest an Serviciul Administrarea Patrimoniului al Consiliului Judeţean a solicitat eliberarea de către Institutul de Medicină Legală Timişoara a spaţiului de pe strada Martir Marius Ciopec.
Astfel că I.M.L. Timişoara a fost pusă într-o postură ciudată, comunicând C.J.T. că investiţia de pe strada Cireşului nu este finalizată şi că se află în situaţia să mute personalul, aparatura şi documentele într-un imobil la care lucrările nu sunt finalizate, solicitând pe această cale sprijin şi înţelegere, având în vedere că “I.N.M.L. Timişoara funcţionează ca o instituţie publică de interes judeţean ce deserveşte prioritar populaţia judeţului Timiş”. În aceste condiţii, printr-un proiect de Hotărâre de Consiliu Judeţean s-a solicitat prelungirea cu încă un an a utilizării vechiului spaţiu de către I.N.M.L. Timişoara. Rămâne de văzut însă dacă consilierii judeţeni vor fi de acord cu această propunere, ţinând cont de “ultimatumul” de anul trecut, când s-a precizat faptul că nu va mai fi aprobată o nouă prelungire.


  O construcţie fără final

Planurile pentru amenajarea unui nou sediu pentru I.M.L. Timişoara au fost iniţiate în urmă cu 15 ani, în 1995, când s-a făcut studiul de fezabilitate, în care s-a convenit că soluţia cea mai bună ar fi o clădire de pe strada Cireşului 1, unde a funcţionat pe vremuri Spitalul de distrofici, clădire abandonată şi distrusă în proporţie de peste 50%. Astfel, din 1996, când a început, scriptic, procesul de amenajare al noului sediu, autorităţile centrale nu au fost în stare să găsească resursele necesare ducerii la bun sfârşit a acestui proiect. Aceasta deşi I.M.L. Timişoara acoperă practic toată partea de vest a ţării şi are o activitate intensă, care nu poate fi desfăşurată în bune condiţii fără un sediu corespunzător. „Activitatea specifică anuală a I.M.L. Timişoara cuprinde efectuarea a peste 800 de autopsii pe an, a circa 3.500 - 4.000 de examinări ale persoanelor în viaţă şi a circa 5.000 de analize de laborator, la solicitarea organelor de cercetare penală sau a persoanelor interesate”, menţiona deputatul timişean Alin Popoviciu, care a făcut o interpelare la Ministerul Sănătăţii, pentru rezolvarea problemei noului sediu.
Prin intermediul unor parlamentari timişeni, Ministerului Sănătăţii i s-a cerut încă de anul trecut suma de 500.000 de lei, necesară terminării investiţiei. Răspunsul, dat de fostul ministru Ion Bazac, în ultimele zile de mandat, a fost unul negativ : „Privitor la finalizarea lucrărilor de amenajare şi extindere a Institutului de Medicină Legală Timişoara, acestea nu pot fi finanţate de la bugetul Ministerului Sănătăţii, ci din veniturile proprii ale institutului sau din alte fonduri legal constituite ale acestuia (sponsorizări, donaţii). Totodată, în această situaţie, considerăm că rezolvarea problemei apărute la Institutul de Medicină Legală Timişoara depinde în mare măsură de identificarea şi de punerea la dispoziţie de către institut a fondurilor necesare, conform prevederilor legale, precum şi de întreprinderea de către institut a demersurilor necesare privind întocmirea documentaţiilor necesare în vederea atragerii de fonduri externe prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei”.
Nici în anii trecuţi, de altfel, Ministerul Sănătăţii nu s-a chinuit prea tare să asigure fondurile necesare pentru o bună funcţionare a reţelei de medicină legală, care şi-a realizat multe din dotările necesare mai mult din granturi europene. Astfel, deşi în afara ţării, fiecare institut judeţean de medicină legală are aparatura necesară efectuării unor teste complexe de toxicologie, pentru depistarea drogurilor în sânge, în România, fără să fi fost accesate finanţări europene, examinările toxicologice de acest tip nu ar fi fost posibile, inclusiv la Timişoara. Astfel, printr-un program Phare din 2004, numit „Întărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor româneşti pentru reducerea cererii de droguri” s-a reuşit dotarea cu aparatură necesară analizelor toxicologice în valoare de peste un milion de euro. „Astăzi doar datorită acestui efort comun există trei laboratoare ultra-performante în trei institute din ţară (I.N.M.L. Bucureşti, I.M.L. Iaşi şi I.M.L. Timişoara) care pot depista şi doza drogurile stupefiante, singurele la un astfel de nivel de performanţă din ţară”, precizează conducerea I.N.M.L.