|
Agerpres:
editia 21 - 23 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() 14°C Umiditate:93% Viteza vantului:5 KMH Vizibilitate:11 km 4.4452 3.4817Cronica furiosului | 13 - 15 septembrie 2010 | Nicolae ROTARU
![]() ![]()
Eroi...
…sau erori? Această întrebare mi-am pus-o văzând cum s-au îndesit pierderile de vieţi omeneşti în teatre de operaţii militare din afara graniţelor.
Din Afganistan, de pildă, unde ai noştri luptă (contra cui?) sub steag american (c-aşa e-n NATO!), se repatriază, când şi când, între patru scânduri, victime ale atacurilor umane sau ale drăciilor explozive ticluite de autohtonii răuvoitori, zişi şi talibani. Imediat, la propunerea conducerii Armatei, Preşedinţia îl declară erou pe cel dispărut şi-i acordă gradul de ofiţer post-mortem, aşa încât la o privire… istorică, toţi cei care au murit la datorie sunt ofiţeri, în timp ce aceia care şi-au făcut datoria scăpând cu viaţă sunt soldaţi, gradaţi şi, cel mult, subofiţeri. Departe de mine gândul de a minimaliza eroismul duşilor ori de a le întina memoria! Aproape, însă, gândul de a judeca la rece şi realist. Bunăoară, Peneş Curcanul sau Sergentul de la Plevna (eroii lui Alecsandri), luptătorii (în izmene, la un moment dat) de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, ori carnea de tun românească de la Cotu Donului şi Banska Bitrica, adică sutele şi miile de oşteni căzuţi la datorie doar din patriotism, ca buni şi necârtitori executanţi de ordine, dacă erau avansaţi, am fi avut acum cei mai mulţi eroi ofiţeri din lume. Ca militar de carieră şi gânditor român liber, nu pot să nu mai observ un fapt care nu rimează cu cel rezultat din înflăcăratele şi veridicele versuri: „Din câmp, de-acasă, de la plug, /Plecat-am astă vară /Ca să scăpăm de turci, de jug, /Sărmana, scumpa ţară”. Nu… rimează nici din punct de vedere al circumstanţei de loc şi, mai ales, referitor la motivaţie. Căci, vreau să se ştie, luptătorii noştri care ajung ofiţeri eroi post-mortem nu merg la întâlnirea cu moartea la ordin, ci la cerere, „volintiri” cum ar veni, şi contra simbrie frumoasă. Această asumare de risc nu cred că ar trebui să aibă clauza de recunoştinţă argumentată până la acordarea gradului de ofiţer. Aspectul, la urma urmei, e şi uşor penibil : ofiţer mort, în timp ce trupa supravieţuieşte, fiindcă-i constituită din actanţi mai bine pregătiţi. ![]() |