Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

14°C

Umiditate:93%
Viteza vantului:5 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4452
  3.4817
Editorial | 16 - 18 noiembrie 2009 | Melania CINCEA
Micsoreaza fontMareste font

Eroi, luptatori si oportunisti


"Eroii mor, luptatorii se intorc la casele lor si oportunistii ajung in prim-plan". Este o declaratie facuta, la implinirea a 22 de ani de la Revolta anticomunista de la Brasov - evenimentul care anuntase prabusirea, doi ani mai tarziu, a comunismului -, si in pragul implinirii a 20 de ani de la caderea, oficiala, a comunismului in Romania, de catre Denis Deletant, politolog, istoric specialist in istoria contemporana a Romaniei. Idei valoroase nu prin inedit, ci prin reconfirmare - venita din partea unui specialist in studierea acestei probleme si care, in plus, nu poate fi acuzat de partizanat politic - pentru scrierea corecta a istoriei.

Doua sunt intrebarile care se impun in acest context : 1. Mai avem nevoie de lustratie, acum, atat de tarziu? 2. De ce nu am reusit sa avem un proces de lustratie atata vreme sau, pentru ca raspunsul il cunoastem, intrebarea ar fi de ce nu a putut niciun for strain sa impuna purificarea clasei politice si a societatii romanesti?

Un raspuns - de asteptat de altfel -, la intrebarea numarul unu, il gasim si intr-un interviu pe care Deletant il acordase, in aprilie 2008, Cotidianului : "Nu e prea tarziu. si inca aveti nevoie de asa ceva. (…). Lustratia poate oferi o anumita insanatosire a vietii publice.(...)".

La intrebarea numarul doi, tot Deletant venea cu o varianta de raspuns - neconfirmata oficial de nimeni - valabila si acum, la aproape doi ani de la momentul cand a facut declaratia : "Ar fi, cu siguranta, incomod pentru Occident daca ar iesi la lumina mai mult «adevar» din dosare. Imi aduc aminte ca, atunci cand Eltin a vrut sa deschida mai multe arhive ale K.G.B., ca sa dea in vileag legaturile pe care le aveau anumiti politicieni din Vest cu K.G.B.-ul, Occidentul a reactionat foarte prompt in sensul unui refuz ferm". Un raspuns care, involuntar, iti aminteste ca, atunci cand a existat interes, autoritatile romane parca au putut fi constranse sa faca si ceea ce nu le-a convenit : sa ne amintim de conditiile care ne-au fost impuse pentru aderarea la N.A.T.O. si, mai apoi, de clauzele de preaderare la U.E.

Ramanand in sfera celei de-a doua intrebari si ancorandu-te in raspunsul lui Denis Deletant, te mai intrebi daca a existat un papusar in spatele celor doua evenimente, care au creat eroi, luptatori si oportunisti? In anii aceia de teama dusa pana la teroare paroxistica, ar fi avut un grup de oameni curajul sa infrunte - in noiembrie 1987, la Brasov, iar in decembrie 1989, la Timisoara - un sistem totalitarist, fara ca macar un om, doi din "nucleul dur" al evenimentelor sa fi stiut ca exista un sprijin, cat de firav, de undeva? A existat pe vreun birou un plan al evenimentelor? Daca, in privinta Brasovului, cineva pare sa fi avut influenta asupra regimului de la Bucuresti (e greu de crezut ca e vorba despre opinia publica din strainatate, cum s-a spus), reusind sa transforme pedepsele capitale, la care fusesera condamnati muncitorii iesiti in strada, in deportari pentru unii si mutari discipliniare pentru altii, in cazul evenimentelor din Decembrie te intrebi cum de nu s-a reusit impiedicarea uciderii sotilor Ceausescu, in ziua de Craciun, inainte a de fi lasati sa vorbeasca - asa cum cerea un proces corect dintr-o etapa corecta politic in care intraseram -, iar ulterior, nu s-a reusit nici constrangerea autoritatilor romane sa scoata la iveala adevarul si sa aplice lustratia?

Din respect pentru eroii si luptatorii din acele evenimente - care, iesind in strada, nu au stiut daca vor mai apuca ziua de maine sau daca nu vor infunda puscaria pentru tot restul vietii - oportunistii ar putea da unda verde daca nu adevarului, macar lustratiei. De pierdut nu ar mai avea mare lucru. Au trecut, totusi, 20 de ani…



Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres