Eroii de la World Trade Center, uitaţi de autorităţi?

După ce şi-a atras în ultimii 30 de ani un val impresionant de critici legate de felul în care a gestionat problema asigurării unui trai decent veteranilor răniţi, mutilaţi sau rămaşi cu sechele psihice grave în urma participării la războiul din Vietnam, autorităţile americane par să repete greşeala şi în cazul eroilor de la World Trade Center – adică, a miilor de poliţişti şi pompieri care s-au zbătut săptămâni întregi să salveze eventualii supravieţuitori, dar şi să cureţe şi să securizeze zona “punctului zero”.

Recunoştinţă pe termen scurt

Conform presei americane, mem­brii echipelor care au intervenit la 11 septembrie, unii dintre ei grav bolnavi ulterior, au fost abandonaţi de ţara lor şi lăsaţi să lupte cu cancerul şi să îşi plătească singuri facturile medicale. Consideraţi eroi la momentul res­pectiv, în prezent ei sunt bolnavi cu miile, suferind de multiple afecţiuni plecând de la astm până la cancer, provocate, potrivit lor, de praful toxic ridicat dintre dărâ­mă­turile de la World Trade Center.

Într-un raport recent, Adminis­tra­ţia americană a respins, din lipsă de pro­be ştiinţifice, orice legătură cauză-efect între expunerea la acest praf şi nume­roasele cazuri de cancer în rândul pom­pierilor şi poliţiştilor new-yorkezi. Au­torităţile refuză, prin urmare, să de­con­teze costul tratamentelor pentru aces­te cancere, provocând un sentiment puternic de furie în rândul salvatorilor.

“S-a întâmplat abia acum zece ani. Cum poţi să îi ridici în slăvi pe salvatorii de la 11 septembrie, apoi să te dezici to­tal de ei?”,se întreabă Jeff Stroehlein, un poliţist în vârstă de 47 de ani, bolnav de cancer la creier după ce a lucrat la “Punctul Zero”. Ca şi alţii, Stroehlein nu are nicio îndoială cu privire la ori­ginea bolii sale : a petrecut peste un an printre dărâmăturile turnurilor geme­ne. Până în prezent, el nu avea nicio do­vadă pentru a-şi susţine intuiţia, dar în septembrie 2010 pompierii new­yorkezi au publicat, în revista ştiinţifică The Lancet, primul studiu medical de amploare cu privire la această problemă.

Potrivit acestui nou raport, salva­torii de la 11 septembrie s-au îmbol­năvit de cancer cu o rată de 10% mai mare decât cea a populaţiei americane şi de aproximativ 20% mai mare decât cea a colegilor lor care nu au participat la operaţiunile de curăţare a zonei.

Atentatul care continuă să facă victime

“Fealgood Fondation”, un grup pentru apărarea eroilor de la World Trade Center, afirmă că din cele 40.000 de persoane care au lucrat în această zonă 1.020 au murit din cauza unor boli legate de praful toxic. În to­tal, 345 de pompieri new-yorkezi şi 45 de poliţişti au decedat din cauza cance­rului, afirmă John Feal, muncitorul care a înfiinţat această fundaţie după ce a fost el însuşi rănit. “Prin demer­surile realizate de serviciile medicale de pompieri din New York am încercat să realizăm o pledoarie pentru deconta­rea cheltuielilor pentru diferite forme de cancer, potrivit termenilor legii James Zadraga 9/11”, a explicat John Feal.  

Această lege, votată în acest an, poartă numele unui poliţist din New York, decedat din cauza unei boli de plămâni, la vârsta de 34 de ani, după ce a participat la curăţarea zonei după 11 septembrie. În conformitate cu această lege, cheltuielile pentru îngrijirile me­dicale ale salvatorilor sunt preluate de stat, dar numai în cazul anumitor boli, cancerul fiind exclus de pe listă. În to­tal, peste patru miliarde de dolari au fost plătiţi în cadrul acestei legi, pentru a acoperi cheltuielile medicale pentru astm, depresie, anxietate şi suferinţe multiple.

Un studiu apărut la cinci ani după atentate arăta că 70% dintre persoane­le care au lucrat în zonă au probleme pulmonare. În prezent, 5.000 dintre ele merg în mod regulat la Centrul medical de supraveghere al World Trade Cen­ter. “Ce vedem cel mai des sunt probleme respiratorii legate de sinusuri, arsuri de stomac sau boli psihice”, explică unul dintre medicii centrului, Vrajesh Patel.

Unii pacienţi sunt acoperiţi de asi­gurarea medicală, alţii, nu. Pentru Jeff Stroehlein, asigurarea nu acoperă decât o parte din cheltuieli şi reţetele îl costă câteva sute de dolari pe lună. John Devlin, un muncitor care a lucrat zece luni printre dărâmături, se luptă în fiecare lună pentru a i se deconta o parte din cheltuielile generate de can­cerul la gât cu care a fost diagnosticat în 2009. “Când eram în pat, pe punctul de muri la spital, i-am promis lui Dum­nezeu că, dacă voi ieşi vreodată din spital, îmi voi folosi vocea pentru a-mi apăra fraţii şi surorile care au coborât acolo. Administraţia ne-a spus că aerul este curat. Ne-a minţit”, a declarat el.

Riscuri confirmate

Conform unui studiu publicat de ziarul The Guardian, pompierii care au participat la eforturile de salvare a oamenilor din clădirile în flăcări, după prăbuşirea Turnurilor Gemene, ca şi cei care au participat la operaţiunile de curăţare a zonei şi cei care locuiau în imediata apropiere suferă de diverse boli fizice şi psihice grave.

Medicul David Prezant, medicul-şef al Departamentului pentru Pom­pieri din New York, a realizat un studiu pe pompieri, împreună cu Colegiul de Me­di­cină de la Universitatea Yeshiva şi Cen­trul Medical Montefiore, din New York.

În anii ce au urmat dezastrului, spune Prezant, pompierii au început să întrebe despre cancer. Focul de la WTC a fost de o amploare pe care ei nu au mai întâlnit-o. “Pompierii nu sunt oameni de ştiinţă, dar au avut o intuiţie de bun-simţ. Ceea ce au remarcat, când au ieşit din acele clădiri, după misiunile de salvare, nu a fost doar magnitudi­nea extremă a dezastrului, ci şi faptul că au simţit că sunt afectaţi într-un mod diferit”, spune medicul. “Cei mai mulţi dintre pompieri au învăţat că există mai multe mirosuri ale focului. Au spus, de mai multe ori, că în zona respectivă miroase altfel decât de obicei”, explică Prezant. Dar asta nu i-a împiedicat să-şi facă datoria, să-şi rişte vieţile. “Avem un grup unic de oameni. Până acum ne-am concentrat, aşa cum este firesc, asupra celor 3.000 de persoane care au murit acolo şi a ce­lor 343 de pompieri care au murit în acea zi, dar nu tre­buie să uităm nici că 20.000 - 30.000 de oameni au fost evacuaţi din clădire, da­torită eforturilor şi eroismului acestor pompieri”, declară David Prezant. 

El a povestit că în ultimii ani pompierii au început să-şi manifeste îngrijorarea şi să se întrebe ce li se va întâmpla, iar medicii le-au promis că vor încerca să îi ajute. 

Rezultatele iniţiale ale studiului au arătat un risc de 32% de a face cancer, dar în urma unor cercetări mai amănun­ţite, din dorinţa de a nu generaliza situaţia în mod nejustificat, s-a ajuns la concluzia că riscul este de 19%. Este vorba despre diverse tipuri de cancer, dar cel mai adesea, de cancer de piele, de prostată, tiroidian sau limfatic. Autorii studiului spun că este plauzibilă, din punct de vedere biologic, o legătură între agenţii poluanţi de la WTC şi cancer, pentru că “unii contaminanţi din pra­ful de acolo, precum hidro­carburi aro­matice policiclice, bifenil policlorinat şi dioxina sunt recunos­cute ca fiind can­cerigene”.

Circa 42% dintre cei 27.000 de lucrători, printre care poliţişti, pom­pieri, muncitori în construcţii şi anga­jaţi ai muncipalităţii, a căror sănătate a fost monitorizată după 11 septembrie 2001, au probleme respiratorii, relevă studiile realizate.

Responsabilităţi împărţite

Miile de tone de resturi toxice re­zultate în urma prăbuşirii Turnurilor Gemene au constat în peste 2.500 de agenţi contaminanţi, inclusiv sub­stan­ţe cancerigene cunoscute. Aces­tea au dus la îmbolnăviri grave în rân­dul anga­jaţilor serviciilor de salvare şi recupera­re, pe care mulţi le leagă direct de expu­nerea la agenţii toxici din dărâ­mături. De exemplu, ofiţerul NYPD Frank Ma­cri a murit de cancer la plă­mâni cu me­tastaze în tot corpul, la 3 septembrie 2007. Familia sa consideră cancerul ca fiind efectul intervenţiei de la WTC şi solici­tă compensaţii pen­tru moartea la dato­rie, ceea ce Munici­palitatea nu a decis încă. Efectele asu­pra sănătăţii s-au ex­tins şi asupra unor locuitori, studenţi şi persoane care lu­crau în zona Lower Man­hattan şi în zo­na Chinatown. Există speculaţii ştiin­ţifice cum că expunerea la diverşi pro­duşi toxici din aer ar putea avea efecte negative asupra dezvoltării fetale. Din cauza acestui po­tenţial pericol, un centru de sănătate pentru copii cerce­tează copiii ale căror mame au fost gra­vide în timpul prăbuşi­rii WTC, şi locuiau sau lucrau în apropie­rea turnurilor World Trade Center.

În tribunale încă se mai dispută chestiuni legale privind costurile bo­lilor. La 17 octombrie 2006, judecătorul federal Alvin Hellerstein a respins re­fuzul Primăriei New York de a supor­ta costurile tratamentelor angajaţilor serviciilor de salvare, permiţând de­clanşarea a numeroase alte procese îm­potriva municipalităţii.

Oficialii guvernamentali au fost acuzaţi că au cerut publicului să se în­toarcă în zona Lower Manhattan în săp­tămânile imediat de după atentate. Christine Todd Whitman, adminis­trator al Agenţiei Americane pentru Pro­tecţia Mediului, a fost criticată pentru că a declarat incorect că zona este sigură din punct de vedere ecologic. La rândul său, preşedintele George W. Bush a fost criticat pentru că s-a amestecat în inter­pretările şi deciziile Agenţiei America­ne pentru Protecţia Mediului  privind calitatea aerului. Nici primarul Rudolf Giuliani nu a scăpat de critici pentru că a cerut personalului din dome­niul financiar să se întoarcă rapid în zona Wall Street.