Eşantionul doctoranzilor timişoreni – în creştere spectaculoasă

După o perioadă în care în multe centre universitare titlurile doctorale păreau că se acordă pe bandă rulantă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a anunţat că intenţio­nează să impună criterii mult mai stricte de acordare a titlului academic de doctor, precum şi de validare a conducătorilor de doctorat. Oficialii ministeriali sunt decişi să pună capăt unui feno­men de “inflaţie de doctori” ce pare să fi afectat mediul univer­sitar. Şi în mediul universitar timişorean numărul docto­ranzilor, dar şi al conducătorilor de doctorat a crescut surprinzător, de la an la an.

Criterii mult mai stricte de validare

La ultimele întruniri ale Comisiei Naţionale de Atestare a Titlurilor Di­plomelor şi Certificatelor Universitare s-a întâmplat un fenomen fără prece­dent : au fost respinse 38 de teze de doc­torat şi au fost validate doar jumă­tate dintre dosarele de posibili condu­că­tori de doctorat.

“Noua C.N.A.T.D.C.U. a dovedit exi­genţă sporită în analiza dosarelor pen­tru obţinerea dreptului de a conduce doctoratul şi în analiza tezelor de doc­torat. Astfel, în 2010, vechea comisie C.N.A.D.T.C.U. a respins nouă teze de doctorat. Anul acesta, noua comisie C.N.A.D.T.C.U. a respins 38 de teze de doctorat. De asemenea, vechea comi­sie a validat, din 265 de dosare de posibili conducători de doctorat, 221 de dosare, undeva spre 80%. Noua comisie C.N.­A.­D.T.C.U. a validat din 128 de do­sare doar 62, spre 50%”, a decla­rat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, care spu­ne că membrii din noua com­po­nenţă a Comisiei Naţionale de Atestare a Tit­lurilor Diplomelor şi Certificatelor Universitare vor pune mult mai mult accentul pe respectarea standardelor de calitate academică.

“M-am angajat ca, în mandatul meu, un titlu universitar să însemne ceva şi nu aşa cum era atunci când se putea ajunge profesor universitar într-un mod care nu făcea cinste mediului uni­versitar”, a ţinut să precizeze ministrul Educaţiei.

Printre noii membri ai C.N.A.D.­T.C.U. se regăseşte şi un profesor uni­versitar timişorean. E vorba de prof. univ. dr. ing. Liviu Mărşăvină, şeful Catedrei de Rezistenţa Materialelor din Universitatea Politehnică Timişoara.

“Am avut adunate un număr foarte mare de teze de doctorat de avizat şi, de asemenea, un număr mare de vali­dări de conducători de doctorat. Ideea e că lucrările de doctorat nu poţi să le muţi dintr-o parte în alta şi să le avizezi, fără să le analizezi corespunzător. Ca principiu, vă pot spune că vor fi destule teze respinse, după cum vor fi respinse şi un anumit număr de validări de con­ducători de doctorat, pentru care s-au impus nişte criterii de promovare mult mai riguroase. Este, în mod clar, o schimbare de mentalitate. Evaluarea se va face pe nişte criterii  riguroase şi clare, pentru că până în prezent aceste norme de evaluare erau destul de vagi şi interpretabile”, ne-a declarat profe­so­­rul universitar timişorean.

Număr în creştere de doctoranzi la universităţile timişorene

Declaraţiile Ministerului Educaţiei şi Cercetării legate de creşterea numă­rului de doctoranzi – creştere suspec­tată că ar crea, în paralel, o scădere a calităţii acestor tip de studii – au co­respondent şi pe plan local, unde la toate marile univer­sităţi numărul de doctoranzi şi de con­du­că­tori de docto­rat a crescut vertiginos.

La Universitatea de Ştiinţe Agri­cole şi Medicină Veterinară a Bana­tului din Timişoara, în anul universitar 2009-2010, erau înregistraţi nu mai puţin de 65 de conducători de doctorat, pe domenii cum ar fi agronomie, horti­cultură, ingineria produselor alimen­tare, medicină veterinară sau zootehnie. La această universitate există înre­gistraţi 452 de doctoranzi, dintre care cu frec­venţă sunt 156, cu frecvenţă şi bursă – 60, iar fără frecvenţă– 296. Anul trecut s-au finalizat şi susţinut aproape 100 de teze de doctorat, şi în 80 de cazuri au fost confirmate diplomele de doctor în ştiinţe. De asemenea, tot anul trecut zece profesori au primit titlul de condu­cători de doctorat. În urmă cu cinci sau şase ani, atât numărul doctoranzilor, cât şi al conducătorilor de doctorat era aproape de două ori mai mic.

În cazul Universităţii Politehnice Timişoara creşterea de la an la an a numărului de doctoranzi e vizibilă şi semnificativă. În ultimul an universitar s-au înscris la studii doctorale peste 170 de doctoranzi. Sunt 150 de conducători de doctorat, iar numărul tezelor de doctorat susţinute, şi deci al doctorilor care şi-au dobândit acest titlu, a crescut spectaculos. Dacă în 2006 se susţineau la Politehnica timişoreană 80 de teze de doctorat, în 2008 deja se ajunsese la 103. Anul acesta, în primele luni deja au fost susţinute aproape 20 de teze de doctorat, toate cu calificativul “foarte bine”.

De trei ori mai mulţi doctori decât în 2001

La Universitatea de Vest ultimul raport făcut public legat de activitatea şcolilor doctorale menţiona că pe an au fost fost admişi şi înmatricu­laţi peste 230 de doctoranzi, din care majoritatea la fără frecvenţă, în regim cu taxă.

Faţă de numărul mare de docto­ranzi, activitatea ştiinţifică desfăşurată de aceştia nu este una extrem de in­ten­să, după cum consemnează acelaşi ra­port legat de activitatea şcolilor doc­to­rale : “Doctoranzii au participat la con­ferinţe internaţionale (27) şi naţionale (12), au publicat articole cotate ISI în număr de 27, au participat la 31 de pro­iecte de cercetare ştiinţifică la nivel naţional şi la cinci proiecte de cerce­tare ştiinţifică la nivel internaţional, au fost cooptaţi în obţinerea şi desfăşura­rea a 12 granturi naţionale şi 4 gran­turi internaţionale, iar 20 de doctoranzi au participat la contractele de cerce­tare naţională”.

Universitatea de Vest are şi un studiu statistic legat de numărul tezelor de doctorat susţinute, pe perioada ultimilor zece ani. Iar cifrele sunt rele­vante : dacă în 2000 au fost susţinute 30 de teze de doctorat, iar în 2001 – 42, anul trecut deja s-a ajuns la peste 120 de lucrări de doctorat. Ceea ce înseam­nă că “producţia” anuală de titluri de doctor s-a triplat în ultimii zece ani.

Nici Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” nu a scăpat de fenomenul înmulţirii spectaculoase a numărului de doctoranzi şi condu­cători de doctorat. În prezent, pe me­dicină sunt 61 de conducători de doc­torat, la care se adaugă încă zece pe domeniul medicină dentară.

Dacă în în anul unversitar 2009 - 2010 numărul tezelor de doctorat susţi­nute a fost de 64, în anul universitar 2005 - 2006 erau susţinute doar 29 de teze de doctorat. Ceea ce înseamnă că numărul celor care s-au ales cu titlul academic de doctor s-a dublat într-un interval de patru ani.

Liste cu titluri de doctor ţinute la secret

Profesorul Ştefan Vlas­ton, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare Edu Cer, con­sideră că se impunea de foar­te multă vreme instituirea unor criterii mult mai riguroase pen­tru avizarea tezelor de doctorat şi validarea conducătorilor de doctorat. “La noi în ţară s-a ajuns în stadiul în care aproape îţi e ruşine să spui că eşti doctor. Pen­tru că atunci imediat apar între­bări de genul : cui o fi dat bani, ce relaţii are şi aşa mai departe”.

În opinia sa, e nevoie de o transparenţă mult mai mare în ceea ce priveşte obţinerea de tit­luri academice de doctor. Ştefan Vlaston acuză “secretizarea” unor astfel de date care ar tre­bui să fie publice. “Eu mă bucur să aud că în noua componenţă Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certi­ficatelor Universitare face veri­ficări mult mai riguroase şi res­pinge, dacă e cazul, avizarea unor lucrări de doctorate. Proble­ma e însă şi pe ce criterii se face această evaluare. Pentru că aceste metode de evaluare sunt ţinute de ani de zile la se­cret. Nu există suficientă trans­parenţă în acest domeniu, aşa cum ar fi normal, şi chiar şi lis­tele cu doctori sunt de multe ori ţinute la secret. Am înţeles că se acordă sute şi sute de titluri de doctori pe an. Unde sunt aceşti oameni, cine sunt ei, cum arată tezele lor? Sunt chestiuni care trebuie făcute publice, nu ţinute la secret. E un secret total, in­clusiv în ceea ce priveşte criteriile naţionale prin care se face eva­luarea, iar dacă vreau să aflu lista completă a celor care au pri­mit anul trecut titluri acade­mice de doctor nu o găsesc niciunde”.

Sporul de doctorat de 15% – marea miză

Nu e niciun secret că o bună parte dintre cei care, începând cu anii 2005 şi 2006, au iniţiat demersuri pentru obţinerea titlului de doctor erau funcţionari publici, care erau în primul rând interesaţi de obţinerea sporului salarial aferent titlului de doctor.

Legislaţia legată de statutul funcţionarului public prevede faptul că doctoratul e recu­noscut ca formă de perfec­ţionare profesională, iar func­ţionarii publici care posedă titlul ştiinţific de „doctor” bene­ficiază de un spor de 15% din salariul de bază, dacă îşi des­făşoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul ştiin­ţific respectiv.

Aşa s-a explicat creşterea graduală a numărului de doc­toranzi din ultimii ani : cum, în anii de creştere economică funcţionarii publici ajunseseră la un cuantum salarial destul de mare, sporul de doctorat de 15% le rotunjea suficient de mult veniturile.

După luarea măsurilor de austeritate generate de criza economică lucrurile s-au „re­glementat” într-un stil pur ro­mânesc. „În momentul de faţă, există categorii de funcţionari care nu mai beneficiază de sporul respectiv, iar altele care beneficiază, cu condiţia ca res­pectivul doctorat să fie strict pe domeniul în care îşi desfăşoară activitatea”, explică Liviu Toa­der, primvicepreşedinte al Sindicatului Naţional al Func­­ţionarilor Publici.