Etamina

Unele cuvinte ies din uz fiindcă obiectele, profesiile, fenomenele desemnate de ele au dispărut. Un timp, rămân în dicţionare ca în­vechite, regionalisme sau rare, du­pă care sunt înlocuite cu neolo­gismele aculturaţiei globale de tip bip, semeseu, slaid, pisiu, blog, ceat (transcrise fonetic, căci ele au alte prezentări grafice, potrivit spe­cificului ţării de origine!)

Apropo de raritate, deunăzi, octogenara mea mamă mi-a cerut să-i fac rost de etamină pentru a-i coase strănepotului său, nepot al meu şi fiu al lui fecioru-meu, o faţă de pernă. Eta­mina e (era, fiindcă a dispărut din oferta textilelor!) o pânză rară, pe care-şi încercau dibăcia cusătoresele.

Eu însumi (după modelul lui Ion Torcălău, pe numele lui ade­vărat Creangă, care torcea în rând cu femeile!) am cusut în copilărie, la întrecere cu soră-mea, pe diferite bucăţi de etamină, modele poli­crome, spre admiraţia vecinelor!