Europarlamentarii români, sub lupa societăţii civile

Pentru că adesea activitatea europarlamentarilor români este inaccesibilă alegătorilor, şi puţini sunt europarlamentarii care decid măcar o dată pe an să prezinte electoratului un raport de activitate, Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum a decis să realizeze monitorizări anuale ale prestaţiei aleşilor trimişi de România la Bruxelles. La fel ca în Parlamentul României, activitatea europarlamentarilor români pare să fie una a extremelor.

România, mai prezentă la dezbateri ca acum trei ani

Una dintre primele remarci ale raportului Institutului Qvo­rum e că pe parcursul celor doi ani scurşi din actuala legisla­tu­ră, se constată o tendinţă cres­cătoare a prezenţei eurodeputa­ţilor români. Dacă în primele şa­se luni ale mandatului (iulie - de­cembrie 2009) România s-a aflat pe ultima poziţie la acest capitol (locul 27 din 27 de state membre), în clasamentul întoc­mit doar pentru anul 2011 Româ­nia a urcat până pe poziţia a 16-a. Cu toate acestea, per ansamblul celor doi ani, delegaţia Româ­niei se află încă la coada clasa­mentului, ocupând locul 25.

Dacă până nu demult, spun raportorii, delegaţia noastră stă­­tea bine doar la activităţi secun­dare, precum întrebările parla­mentare, semnarea moţiunilor de rezoluţie şi discursurile în plen, de dată mai recentă se poa­te observa o creştere şi în ceea ce priveşte activităţile de sub­stanţă, prin intermediul cărora se poate exercita o influenţă efectivă asupra procesului legis­lativ european : redactarea de rapoarte (unde delegaţia româ­nă ocupă locul 11 din 27), de avi­ze (locul 4) şi amendarea ra­poartelor (tot locul 4).

“Pe baza datelor disponi­bi­le în acest moment şi a experien­ţei de monitorizare din ultimii ani, putem afirma că influenţa României în Parlamentul Euro­pean este în creştere. Pentru fruc­tificarea la maximum a po­tenţialului deţinut de România, este necesar însă un volum de muncă şi mai ridicat al europar­la­mentarilor noştri, precum şi creşterea gradului de consul­ta­re dintre aceştia şi partenerii sociali şi instituţionali din ţară”, spune Doru Franţescu, direc­torul Institutului European pen­tru Democraţie Participativă – Qvorum.

Activitate “la extreme”

În ceea ce priveşte fidelita­tea europarlamentarilor faţă de gruparea politică ce i-a propul­sat la Bruxelles, raportul consem­nează că, de pildă, în interiorul delegaţiei liberale, europarla­mentarul P.N.L Cristian Bu­şoi s-a îndepărtat cel mai mult de la linia şefei dele­gaţiei, euro­parlamentarul P.N.L. Norica Nicolai, votând diferit decât aceasta la 8,10% din voturi. 

În ceea ce priveşte transpa­renţa, raportul remarcă o serie de bune practici la europarla­men­tarii români ce sunt bine repre­zentaţi şi în vestul ţării. Astfel, în cazul europarlamentarului P.D.-L. Monica Macovei rapor­tul Qvorum salută publicarea din oficiu de informaţii cu privire la rolul efectiv pe care eurode­putatul l-a avut în calitate de ra­portor sau raportor din umbră, prevederile pe care acesta a ur­mărit să le insereze şi trimiteri către documentele ce conţin tex­tele amendamentelor depuse, ca şi publicarea pe website de in­formaţii referitoare la grupurile de vizitatori din România, pe care le-au primit la Parlamentul European. O “bulină albă” îi este atribuită şi lui Cristian Buşoi pentru prezentarea sub o formă clară pe website a pozi­ţiilor proprii vizavi de propuneri aflate în proces legislativ şi ex­plicarea impactului acestora pentru România.

În urma analizei Qvorum, a rezultat că europarlamentarii care folosesc cel mai bine web­site-ul ca şi canal de comunica­re, pentru a-şi transparentiza ac­tivitatea din proprie iniţiativă, sunt Monica Macovei şi Ioan Enciu, de la P.S.D. 

“Toţi europarlamentarii români trebuie să înţeleagă fap­tul că transparenţa este funda­mentală pentru un ales. Europar­lamentarii lucrează în interesul cetăţenilor care i-au delegat să îi reprezinte la Bruxelles şi Stras­bourg. Mai mult, europarla­mentarii, ca şi aleşii de la nivel naţional, îşi încasează salariile şi îşi decontează cheltuielile din banii contribuabililor, prin urma­re cetăţenii sunt îndreptăţiţi să îi tragă la răspundere pentru a afla în ce fel le sunt apărate inte­resele”, spune Doru Franţescu.

Astfel, dacă în acest mo­ment europarlamentarii cei mai transparenţi cu privire la pro­pria activitate parlamentară sunt Monica Macovei şi Marian Jean Marinescu, Daciana Sârbu şi Ioan Enciu, Adina Vă­lean şi Renate Weber, la po­lul opus se situează europar­lamentarii cei mai deficitari la ca­pitolul transparenţă, Corne­liu Vadim Tudor, George Becali, Claudiu Tănăsescu, Ioan Mircea Paşcu şi László Tökés.