Eurostat : România are cel mai grav declin demografic din spaţiul U.E.

Conform unor estimări bazate pe evoluţiile demografice de până în prezent, realizate de către Institutul European de Statistică Eurostat, populaţia României va scădea puternic în următorii 50 de ani, România având în prezent unul dintre cele mai acute declinuri demografice din tot spaţiul european. Dacă actualele tendinţe demografice se menţin în următorii ani, însă, populaţia României nu va trece de 17 milioane de persoane.

Tendinţe demografice îngrijorătoare

Potrivi estimărilor Eurostat, dacă actualul declin demografic continuă, populaţia României va scădea la 19,8 milioane de persoane până în anul 2035, de la 21,4 milioane cât s-a înregistrat la începutul anului 2010, urmând apoi să se reducă, până în 2060, la 17,3 milioa­ne de locuitori. Conform Eurostat, popu­laţia României ar putea scădea cu 7,5% până în 2035, aceasta fiind a patra scădere din spaţiul european, după ce­le înregistrate de Bulgaria (-15,3%), Letonia (-12,7%) şi Lituania (-10,6%).  

Dacă prognoza Eurostat se va do­vedi a fi corectă, România va avea unul dintre cele mai grave declinuri demo­grafice din tot spaţiul european.

Pe plan intern, experţii în statistică şi sociologie vorbesc despre o “criză de­mografică latentă”, care caracterizea­ză realitatea demografică din Ro­mânia. 

Cauzele declinului demografic

Motivele declinului demografic, cu care România se confruntă de două decenii, sunt, în primul rând, legate de fertilitatea scăzută – cu o valoare de nu­mai 1,3 copii la o femeie, ceea ce nu asigură înlocuirea generaţiilor, pentru care ar trebui să fie de cel puţin 2,1 co­pii la o femeie. Un alt factor care a con­tribuit semnificativ la scăderea popu­laţiei României este migraţia externă – fenomen care încă este necunoscut ca dimensiune de autorităţile din Româ­nia, dar se estimează că are valori foarte ridicate (în special, migraţia temporară pentru muncă). Dintre cei plecaţi la muncă, 65% au vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, deci sunt din categoria persoanelor care pot aduce pe lume copii. Nu în ultimul rând, scăderea populaţiei este legată de mortalitatea generală – care înregistrează încă va­lori ridicate în România, deşi s-a stabi­lizat după anul 2000 în jurul valorii de 12 decedaţi pe an la 1000 de locuitori.

Rezultatele acestor factori sunt o populaţie îmbătrânită – puţini copii şi tineri şi o populaţie de peste 60 de ani numeroasă – şi un raport de depen­den­ţă de 34 de vârstnici la 100 de persoane adulte. Dacă aceşti indicatori se vor menţine, se prognozează că se va ac­centua declinul sistemului de pensii, în paralel cu scăderea populaţiei active – populaţia cuprinsă între 20 - 64 ani ar ajunge la numai nouă milioane în anul 2050, cu patru milioane mai mică decât în prezent. În acelaşi an, populaţia de peste 65 ani ar ajunge la cinci milioa­ne, faţă de 3,2 milioane cât este astăzi.

Situaţie constantă în Timiş

Timişul este unul relativ atipic din punct de vedere al indicatorilor demo­gra­fici, în primul rând din cauza migra­ţiei interne. Cu un centru universitar pu­ternic, la Timişoara, Timişul reuşeşte să atragă tineri din alte judeţe. Pe an, prin schimbarea domiciliului, în judeţ au venit 16.000 de persoane şi au plecat 12.000, deci, ca urmare a migraţiei interne există un plus de peste 4.000 de persoane. Dacă nu ar fi existat acest factor de creştere, probabil că şi în Timiş s-ar fi înregistrat scăderi masive ale numărului de locuitori.

“În general, în ultimii ani nu au exis­tat creşteri sau scăderi spectaculoase, populaţia judeţului variind între 690.000 şi 670.000 de persoane”, ne-a declarat Sorin Belea, directorul Direcţiei Re­gionale de Statistică Timiş.

Totuşi, faţă de numărul de locui­tori ai judeţului de dinainte de 1989, care ajunsese la 700.000, se înregistrează şi în Timiş o scădere lentă, dar constantă a populaţiei. Timişul are în prezent apro­ximativ 70 de locuitori pe kilometrul pătrat, faţă de 80 de locuitori pe kilome­trul pătrat, în anii '80. De asemenea, există mai mult de 120.000 de persoane de peste 60 de ani, faţă de 110.000, câte erau în 1990.

Sporul natural al populaţiei, adică diferenţa dintre numărul de naşteri şi numărul de decese, a fost negativ în ultimii ani, în primul rând din cauza contextului conomic. De pildă, dacă în 2009 au existat luni în care în judeţ s-au născut peste 620 de copii, în 2010 au existat luni în care numărul de naşteri a scăzut sub pragul de 500. În acelaşi timp, numărul deceselor a crescut – de exemplu, dacă în 2009 era o medie de 550 de decese pe lună, în 2010 s-a ajuns la peste 570 de decese pe lună.