Eutanasia, tot mai populară în spaţiul european

Dacă tendinţele legislative remarcate în ultimii ani în privinţa eutanasiei în statele europene se menţin şi în perioada următoare, este doar o problemă de timp până când moartea asistată va deveni legală în tot spaţiul comunitar. Vechea dispută pe această temă dintre reprezentanţii diverselor culte religioase şi cei ai lumii medicale pare să se tranşeze, treptat, în favoarea ultimilor. Însă transpunerea în plan legislativ a decesului indus va fi extrem de grea şi va trebui să sancţioneze toate cazurile în care se va încerca justificarea unei crime cu faptul că victima îşi dorea, de fapt, să moară.

Dispute aprinse în Italia

În Italia, încă din anul 2007 figuri de marcă din medicina italiană voiau să elimine tradiţia jurământului lui Hipocrat, considerat depăşit, din cauza pasajelor care interzic avortul şi eutanasia. Giorgio Iannetti, profesor chi­rurg la Universitatea din Roma, spune că jurământul, rostit de medici la ab­solvire, trebuie să fie abolit sau mo­dificat radical pe motiv că “unele pa­saje nu mai sunt relevante pentru tim­purile noastre, iar medicii calificaţi ştiu dinainte că nu vor putea să le res­pecte”. În acest sens este incriminat pasajul din codul lui Hipocrate care specifică faptul că “un medic nu va oferi un medicament mortal cuiva care i-o cere şi nici nu îi va sugera acestuia un medicament cu acest efect”. Dis­cuţia aceasta, care e încă în mare vo­gă în sistemul medical italian, este considerată una pregătitoare, pentru că Italia ar putea urma exemplul Olan­dei, Belgiei şi Elveţiei, care au legalizat eutanasia. 

Eutanasia a fost de altfel un su­biect frecvent de atacuri în lumea po­litică italiană, în 2009 premierul italian, Silvio Berlusconi, acuzându-l pe preşedintele ţării, Giorgio Napoli­tano, că este parţial responsabil de moartea unei tinere, Eluana En­glaro, a cărei alimentare a fost în­treruptă după ce a petrecut ultimii 17 ani în comă. Medicii au oprit aparatele care o hrăneau artificial pe Eluana, în vârstă de 38 de ani, la cererea familiei ei, în conformitate cu o hotărâre judecăto­rească. Berlusconi a declarat că aces­ta este un caz de eutanasie, ilegală în Italia, criticându-l pe preşe­dintele, de stânga, Georgio Napolitano, pentru respingerea unui decret de urgenţă ce avea ca scop să-i oblige pe medici să reia hrănirea acesteia. “Eluana nu a murit de o moarte natu­rală, a fost ucisă. Napolitano a făcut o greşeală serioasă” a precizat Silvio Berlusconi.

Mitinguri pro-eutanasie în Franţa

Şi în Franţa sunt tot mai dese mişcările de stradă care militează pentru legiferarea eutanasiei. Acestea se înmulţesc la Paris în fiecare an în preajma Zilei mondiale pentru dreptul de a muri cu demnitate.

“Noi am ales data de 2 noiembrie pentru că este Ziua morţilor şi moartea nu aparţine nimănui, nici măcar Bi­sericii”, a declarat Jean-Luc Ro­mero, preşedintele Asociaţiei pentru Dreptul de a Muri cu Demnitate.

Şi tot în noiembrie, în Franţa este organizat anual congresulFederaţiei Mondiale al Societăţilor pentru Dreptul de a Muri, care reuneşte 44 asociaţii pro-eutanasie din 24 de ţări. “Fiecare are dreptul de a lua o decizie în mo­mentul în care nu se mai suportă pe pământ”, a declarat scriitorul Be­noîte Groult, participant frecvent la aceste congrese.

O altă figură publică franceză susţinătoare a eutanasiei este scrii­toarea Noëlle Châtelet, sora fostului premier socialist Lionel Jospin, care a pledat de nenumărate ori pentru dreptul de a muri cu demnitate. În cartea sa Ultima lecţie, apărută în 2004, ea a povestit cum mama sa, de 92 de ani, care apăra şi ea acest drept, şi-a programat moartea.

Libertate pentru un “asistent de deces”

Vocile pro-eutanasie par să fie tot mai multe şi în Marea Britanie, unde anul trecut un fost prezentator TV, Ray Gosling, arestat după ce a recunoscut că şi-a ucis un fost amant bolnav de SIDA în stadiul terminal, a fost eliberat pe fondul amplificării dezbaterii la nivel naţional a problemei sinuciderii asistate.

Poliţia din Nottinghamshire îl ares­tase pe prezentatorul în vârstă de 70 de ani pentru presupusa crimă. Goslin nu a dezvăluit Poliţiei identitatea bărbatului pe care a pretins că l-ar fi ajutat să moară.

Britanicul recunoscuse în timpul unei emisiuni dedicate sinuciderii asistate că ar fi scurtat suferinţele unui bărbat internat în stare gravă“în pe­rioada de început a epidemiei de SI­DA”, probabil în anii '80.

“Într-un spital, într-o după-amiază caldă, medicul a spus «nu mai putem face nimic», iar el suferea teribil”, a po­vestit Gosling în cadrul emisiunii. “I-am spus medicului «lasaţi-mă singur doar un moment» şi a ieşit. Am luat perna şi l-am sufocat”, a continuat acesta. El a explicat ulterior într-un interviu acor­dat BBC că făcuse un “pact” cu fostul său amant : “Căzusem de acord ca în ca­zul în care se ajungea aici, eu să îi pun capăt zilelor şi am făcut acest lucru”.

În baza unei legi din 1961, sinuci­derea asistată este ilegală în Anglia şi Ţara Galilor şi este pasibilă de o pe­deapsă maximă de 14 ani închisoare.

Justiţia britanică a clarificat tem­porar aplicarea legii, precizând că per­soanele care îşi ajută un părinte să îşi ia viaţa ar putea să nu fie inculpate dacă gestul a fost motivat de compasiune sau dacă nu există nicio îndoială cu privire la dorinţa bolnavului.

Autorităţile britanice au recu­nos­cut că au fost nevoite să revizuiască legea după apelul lui Debbie Purdy, o britanică afectată de scleroză în plăci, care intenţionează să ceară eutanasie­rea în Elveţia. După ce a pierdut mai multe apeluri, Purdy s-a adresat procuro­rilor, întrebând dacă soţul său, violo­nistul cubanez Omar Puente, riscă să fie inculpat dacă o va ajuta să se de­pla­seze în Elveţia pentru a fi eutanasiată.

La rândul său, scriitorul britanic Terry Pratchett, afectat de Alzhei­mer, a propus la începutul anului trecut înfiin­ţarea unui tribunal care să poată auto­riza rudele bolanvilor incurabili să îi ajute pe aceştia să îşi pună capăt zilelor.

Eutanasia pasivă, legală în Suedia

Şi tot anul trecut Suedia s-a alătu­rat grupului de ţări care au autorizat eutanasia pasivă. Astfel, întreruperea dispozitivului medical de menţinere în viaţă, la cererea pacientului, a devenit legală în această ţară.

Autorităţile medicale au pus capăt astfel unei perioade de vid juridic, per­miţându-le medicilor să răspundă favo­rabil unei solicitări adresate de o fe­meie cu handicap care solicita dreptul de a muri. “Un pacient care doreşte să întrerupă un tratament are acest drept. Singura condiţie este să înţeleagă informaţiile furnizate de medic şi să evalueze consecinţele deciziei sale”, a precizat Biroul Naţional de Sănătate din Suedia.  

Decizia a răspuns unei solicitări de clarificare adresate de Societatea Sue­deză pentru Medicină, dat fiind că existau două dispoziţii legale contradictorii.

“Este o decizie bună, foarte clară şi corespunzând exact cu ce vrem să ştim”, a declarat Eva Nilsson Baagen­holm, preşedintele Societăţii de Medicină.

Totodată, hotărârea luată de auto­ri­tăţile suedeze a răspuns şi unei scri­sori adresate de o femeie de 32 de ani, paralizată în totalitate şi conectată la un aparat de respirat de la vârsta de şase ani. Tânăra solicită să fie deconectată de la aparate.“Nu vreau să mai sufăr mult timp, aparatul de respirare este singurul lucru care mă ţine în viaţă. Do­rinţa mea clară este ca aparatul să fie oprit în timp ce dorm”, se arăta în peti­ţia femeii respective.

Biroul Naţional de Sănătate din Suedia a subliniat însă că medicii nu tre­buie să administreze tratamente fără acordul pacienţilor şi trebuie să furnizeze somnifere sau morfină pentru a reduce durerea în momentul debranşării de la aparate.

Bulgaria, următoarea pe lista statelor care dau undă verde eutanasiei

Zilele trecute în Parlamentul bul­gar a fost depus un proiect de lege menit să permită eutanasia la cererea pacienţilor sau a rudelor lor. Proiectul a fost depus de deputatul socialist Liu­ben Kornezov (foto).

Pentru a oferi protecţie împotriva abuzurilor, documentul prevede că so­licitarea de eutanasie trebuie exa­mina­tă de o comisie formată din spe­cialişti ai Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Justiţiei, iar decizia tre­buie să poată fi atacată la Curtea Su­premă de Casaţie. “Bol­navul în stare terminală va putea să-şi anuleze de­cizia de eutanasie in­diferent de con­cluziile Comisiei şi ale Curţii Su­preme de Casaţie”, a explicat Kornezov.

Dacă solicitarea este aprobată, organele pacientului pot fi donate pen­tru transplant, potrivit propunerii par­lamentarului socialist, fost judecător constituţional.

Proiectul legislativ prevede patru tipuri de eutanasie, respectiv activă, pasivă, voluntară şi involuntară. Potri­vit lui Kornezov, încetarea voluntară a vieţii pacienţilor cu boli incurabile ar trebui echivalată cu moartea din cauze naturale, pentru a se evita problemele cu poliţele de asigurare.