Examen pe termen lung

In contextul ultimelor evenimente care au pus in alerta Politia si au starnit, probabil, panica in randul majoritatii populatiei – este vorba despre jaful armat de la casa de schimb valutar din Brasov, soldat cu doi morti, si de jaful armat de la Banca Transilvania, din Cluj, incheiat, din intamplare, fara victime – conducerea M.A.I. s-a vazut nevoita sa recurga la miscari in forta. S-a ajuns la concluzia ca masura care urmeaza a fi luata in regim de urgenta vizeaza mobilizarea in zona operativului a 30% din efectivele Politiei si ale Jandarmeriei, pentru asigurarea ordinii si combaterea criminalitatii. O decizie venita, la cateva ore, dupa o alta – angajarea, in scurt timp, a inca 2000 de politisti –, anuntata sambata, hotarare care are ca si cauza aceleasi evenimente si incercarea de a tine sub control fenomenul infractional printr-o prezenta mai numeroasa in strada a oamenilor legii.

Cele doua masuri sunt de apreciat pe termen scurt si, probabil, bine calculate raportand situatia tot la o perioada scurta de timp. Intrebarea este daca vor avea, pe termen lung, efectul scontat? Si daca accentul nu ar trebui pus (si) pe altceva?

Ultima decizie anuntata de ministrul Dan Nica, cea cu aplicabilitate imediata, a fost scoaterea in operativ a 30% din personalul M.A.I. Va rezolva, insa, prezenta masiva in strada a oamenilor legii problemele care au generat-o? Nici daca, prin absurd, s-ar dispune iesirea a 75% din personalul MA.I. in strada, nu ar exista posibilitatea unei acoperiri rezonabile. Iar probabilitatea ca un om al legii sa se afle in proximitatea locului unde un infractor isi pregateste terenul pentru un jaf, pentru o spargere, pentru o talharie, si sa-l opreasca la momentul oportun este insignifianta. Poate, nu ar fi rau ca, pe termen lung, sa fie vizate alte aspecte care sa duca la diminuarea infractionalitatii.

Incurajarea ramanerii in sistem si fidelizarea politistilor cu experienta ar fi unul dintre acestea. Multi dintre actualii politisti sunt iesiti recent de pe bancile scolii, iar despre munca informativa pot vorbi preponderent din teorie. In plus, sa nu uitam de valul masiv de politisti cu experienta, plecati in urma cu cativa ani din sistem cu tot cu reteaua de informatori in bloc-notes. (Si nu vorbim despre lustruitorii de birouri in etate, ca locul si mentalitatea le-au fost preluate, oricum, de altii, tineri si foarte tineri...) Vorbim de profesionisti pe care i-a avut Politia Romana, inlocuiti de politisti fara experienta, inzestrati doar cu elan si cunostinte teoretice. Ceea ce in munca de politie nu e suficient. A.N.-urile au, de altfel, un cuvant de spus din acest punct de vedere. Si, poate, pentru un infractor ar fi mai descurajanta operativitatea cu care Politia a rezolvat un caz similiar, cu autor necunoscut.

Referindu-ne la decizia incadrarii celor 2.000 de politisti, partea, buna, de moment, este ca se completeaza schema de personal, in deficit la multe Politii judetene. Eficacitatea deciziei poate fi resimtita, dar pe termen mediu. Si asta in conditiile in care angajarea noilor oameni se va face cu atentie, iar formarea profesionala si verificarea competentei lor se vor face dupa criterii inechivoce si de catre oameni cu experienta si foarte competenti. In actuala conjunctura – graba de a lua o masura menita sa indrepte rapid un rau, careia i se adauga criza economica si implicit penuria de locuri de munca, indreptarea atentiei majoritatii celor care cauta un job spre posturi din sistemul de stat, pe criterii care tin nu atat de inclinatii profesionale, cat siguranta zilei de maine si de remuneratia care poate fi, uneori, mai avantajoasa decat in mediul privat – riscul de a face greseli, al caror efect sa fie resimtit tarziu, este mult mai mare.