Contabilizarea anunţurilor prin care băncile scot la vânzare bunurile debitorilor care nu mai pot ţine pasul cu plata ratelor relevă că executările silite s-au înmulţit în mediul rural, surclasându-le numeric pe cele vizând bunuri mobile sau imobile din marile oraşe. E o tendinţă care se remarcă şi în Timiş, unde anunţurile legate de executările ale unor case sau terenuri din comune sau din satele aparţinătoare le depăşesc ca număr pe cele din Timişoara sau Lugoj. Statul şi băncile scot deopotrivă la mezat bunurile debitorilor, bunuri care însă, din cauza crizei de lichidităţi, rămân de cele mai multe ori pe stoc.


Case şi terenuri în contul datoriilor neplătite

Numărul executărilor silite de case şi terenuri a crescut semnificativ în ultimele luni, anunţurile de licitaţie publicate de bănci vizând de cele mai multe ori proprietăţi imobiliare aflate în zona rurală sau în oraşele mici. Deşi se poate estima că grosul datornicilor la bănci e reprezentat de clienţi din marile oraşe, o serie de analişti economici explică creşterea numărului de cazuri de executare silită în mediul rural prin faptul că în aceste zone sunt mai puţine şanse ca valoarea garanţiilor furnizate de datornicii restanţi să crească, şi de aceea, în cazuri de neplată cronică, pentru a minimiza pierderile, se apelează la soluţia executării silite. În oraşele mari, valoarea imobilelor gajate ar putea creşte, sau cel puţin există speranţa că ar putea creşte. În mediul rural însă, preţurile s-au prăbuşit, iar perspective de revenire la „cotaţiile” din 2008 nu prea sunt. Problema e că, de multe ori, băncile nu reuşesc să-şi recupereze creanţele nici din vânzarea imobilelor, în foarte puţine cazuri respectivele clădiri sau terenuri fiind vândute de la prima scoatere la vânzare. Iar, deja, după a doua licitaţie, legea le permite executorilor bancari să reducă preţul de pornire cu maximum 25%. Aşa că, pe lângă vânzarea bunului gajat, în cazul în care contravaloarea nu acoperă valoarea creditului, debitorul poate fi urmărit şi pentru alte bunuri aflate în proprietatea sa, chiar dacă acestea nu au fost puse drept garanţii în contractul de credit. 


„Oferta zilei”, pe piaţa executărilor silite

Intuind că există oameni cu bani interesaţi de bunurile executate, şi că pot creşte indicii de trafic, mai mulţi întreprinzători specializaţi pe afaceri online au realizat site-uri de specialitate, prin care anunţă oferta judeţeană de bunuri executate silit scoase la vânzare. Pe un astfel de site, numit sugestiv www.executari.com, lista bunurilor mobile şi imobile din Timiş, din mediul rural, scoase la licitaţie de bănci, este destul de cuprinzătoare. În Giroc, până nu de mult „paradis imobiliar”, se scot la vânzare case parter plus mansardă, cu cinci camere, cu preţul de 800.000 de lei. În Bacova se vinde un teren de 1.477 de metri (casă, curte şi grădină) la preţul de 251.590 de lei. În Moşniţa Nouă, o altă zonă vizată până în 2008 de speculatorii de terenuri, se scoate la vânzare, prin executare silită, un teren de 600 de metri şi o casă în construcţie cu 37.947 de lei, adică aproximativ 9.000 de euro. Un teren similar, executat silit la Dumbrăviţa, se vinde mult mai scump – 308.656 de lei. La Bucovăţ, probabil în urma „decesului” unei posibile investiţii, se scot la vânzare de către executorii bancari, la pachet, un teren intravilan de 2.068 de lei şi o hală industrială, la preţul de 262.5000 de lei. La Bobda, o casă cu curte şi grădină de 1.439 de metri pătraţi se vinde prin acelaşi site cu 54.750 de lei, adică mai puţin de 15.000 de euro.
Pe un alt site similar, www.executatsilit.ro, o casă la Pesac, cu teren aferent de 1608 metri pătraţi, e vândută cu 15.800 de euro. Execuţiile nu au ocolit nici zona de vile din Şag, unde, prin executare silită, e scos la vânzare un teren pentru construcţii de 635 de metri pătraţi, cu front stradal de 15 metri, la zece kilometri de Mănăstirea Şag.  Până şi maşinile luate pe leasing în mediul rural sunt scoase la licitaţie în acelaşi mod, pe portaluri web. Astfel, o Dacie Logan roşie, din 2008, cu 18.000 de kilometri parcurşi e scoasă la vânzare cu 6.500 de euro.


Timişul, campion la executări silite

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Timişul este, pe primul semestru al acestui an, campion naţional la executări silite. Astfel, potrivit monitorizării procedurilor de executare silită făcută de către A.N.C.P.I., Timişul este judeţul cu cele mai multe executări silite demarate de bănci în primul trimestru din 2010, cu 265 de asemenea acte înregistrate la nivelul Birourilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Pe locul următor se află Clujul, cu 235 de somaţii, urmat de Arad, cu 210 acte. La polul opus, judeţele cu cele mai puţine executări silite sunt Tulcea (24), Dâmboviţa (25) şi Vaslui (30).
În ciuda miilor de anunţuri de vânzare, interesul din partea cumpărătorilor este scăzut, astfel că mai puţin de 10% dintre bunurile executate silit sunt cumpărate la licitaţii, inclusiv în Timiş.
„Explozia” numărului de cazuri de executări silite a fost întrucâtva confirmată şi de zvonuri apărute pe piaţa bancară la începutul acestui an, când s-a vorbit de faptul că o bancă comercială din „top 5” al celor mai bine cotate unităţi bancare din România ar avea 20.000 de cereri de executare silită, dintr-un portofoliu total de 100.000 de clienţi persoane fizice la nivel naţional.
Preşedintele Camerei Executorilor Judecătoreşti din Timişoara, Cristian Jurchescu, spune că pe segmentul de executări judecătoreşti nu se înregistrează creşteri spectaculoase ale solicitărilor. „Au fost, poate, în ultimele luni, diferenţe de plus/minus 10% faţă de numărul obişnuit”. Lucrurile stau cu totul altfel însă, pe segmentul executorilor bancari, care în ultima perioadă au foarte multe solicitări, ce pot fi corelate cu creşterea alarmantă a numărului de restanţe la bănci acumulate de populaţie. „Într-adevăr, a continuat creşterea restanţelor acumulate de către persoanele fizice la bănci pe parcursul acestui an. Însă, totuşi, faţă de ce se întâmplă în alte state, proporţia restanţelor acumulate de către persoanele fizice către bănci, în comparaţie cu volumul total al creditelor, nu este una îngrijorătoare”, susţine Mugur Şteţ, purtător de cuvânt al guvernatorului B.N.R.
În Timiş, la ultima monitorizare făcută de către B.N.R., creditele în lei făcute de populaţie au trecut de un miliard de lei, restanţele acumulate fiind de 217 milioane de lei. Din totalul creditelor în lei, peste 90% sunt credite de consum. În ceea ce priveşte creditele în valută ale populaţiei, în Timiş, ele au ajuns la 2,7 miliarde de lei, din care 1,5 milioane de lei sunt credite de consum. Restanţele la acest gen de credite cumulează 298 de milioane de lei.


Speranţe de îmbogăţire peste noapte

Băncile care au acceptat ca garanţii terenuri supraevaluate din judeţ e greu de crezut că vor putea să-şi recupereze pagubele, în caz de credite neperformante. Şi aceasta pentru că piaţa terenurilor a fost lovită din plin de criză, după ani consecutivi de creştere. În unele cazuri, preţul terenurilor a scăzut cu peste 40% în prima parte a anului trecut, scăderea continuând spre sfârşitul lui 2009 şi începutul acestui an, când unii proprietari, în disperare de cauză şi nevoie acută de lichidităţi, au mai operat scăderi cu 20%. Aceasta în condiţiile în care, în 2007 şi 2008, au existat studii extrem de bine cotate în domeniul imobiliar care estimau creşteri de preţuri ale terenurilor, pe următorii zece ani. Până şi prestigioasa companie de audit PriceWaterhouseCoopers menţiona, în 2008, că România este cea mai interesantă piaţă de investiţii din zonă, pe segmentul imobiliar. 
Pe baza acestor evaluări optimiste au existat studii din domeniul imobiliar în care se afirma, în 2008, că datorită construcţiei de ansambluri rezidenţiale, există posibilitatea ca preţul unor suprafeţe de teren din raza unor comune apropiate Timişoarei să crească cu... 1.000%. „Terenurile pentru construcţii din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Timişoara ori din apropierea acestor mari oraşe vor fi investiţia imobiliară cea mai rentabilă. Preţul suprafeţelor pe care urmează să se construiască depozite, hale industriale ori parcuri comerciale va creşte cu până la 40% în perioada imediat următoare, în funcţie de zonă. În privinţa terenurilor destinate proiectelor imobiliare rezidenţiale, şi aici sunt posibile majorări imediate de până la 30%”, se menţiona într-un studiu din 2008 al Institutului de Consultanţă Imobiliară.
Timpul şi, mai ales, criza au dovedit că aceste prognoze nu erau corecte. Din păcate, cei care au crezut în aceste estimări şi în potenţialul de creştere nelimitată al pieţei imobiliare timişene, în special pe piaţa de terenuri plăteasc acum preţul acestui optimism nejustificat. Mulţi dintre ei se regăsesc pe lista clienţilor executaţi silit de către bănci, odată cu imposibilitatea de a mai achita creditele fabuloase contractate.