Exodul cadrelor medicale goleşte spitalele timişene

Departe de a fi un fenomen care să poată fi neglijat în continuare, plecarea peste hotare a cadrelor medicale timişene pare să şubrezească tot mai mult sistemul medical timişean. Medici de la diverse specialităţi susţin că se lucrează “la cote de avarie”, iar estimarea Colegiului Medicilor Timiş este că e nevoie de un număr dublu de asistente şi infirmiere în spitalele timişene, pentru ca asistenţa medicală să se înscrie în parametri normali. Din păcate, nici la nivel central şi nici local nu se întrevede deocamdată o soluţie realistă de contracarare a “exodului” cadrelor medicale.

Criză de personal accentuată

Ca rezultat direct al tot mai multe­lor târguri de recrutare pentru perso­nal medical organizate şi la Timişoara de firme care recrutează medici şi asis­tente din judeţ pentru spitalele din străi­nătate, unităţile sanitare din judeţ par să se confunte cu o criză de personal fără precedent.

Conform conducerii Colegiului Medicilor Timiş, sunt unităţi medicale, cum e Spitalul Judeţean Timişoara unde criza de personal pare să afecteze din ce în ce mai mult calitatea actului medical. Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în momentul de faţă pe segmentul asistentelor şi infirmierelor. La cei peste 1.100 de bolnavi internaţi la Spitalul Judeţean există aproximativ 700 de asistente care lucrează în trei ture, iar proporţia pe tură este de o asistentă la 20 de pacienţi, ceea ce e extrem de puţin, ţinând cont că mulţi dintre bolnavii care ajung să fie inter­naţi la Spitalul Judeţean suferă de boli cronice, şi mulţi nu se pot deplasa sin­guri nici măcar la grupurile sanitare.

Conform estimărilor Colegiului Me­dicilor Timiş, ar fi nevoie de un număr dublu de asistente şi infirmiere faţă de cel actual pentru ca situaţia să se înca­dreze cât de cât în parametri normali din punct de vedere al asigurării unei asistente medicale decente. Cel mai acut se resimte lipsa asistentelor şi a infir­mierelor în blocurile operatorii, unde asistentele care gestionează instru­men­tarul au ajuns să fie o raritate, unii medici chirurgi recurgând la utilizarea medicilor rezidenţi pe post de asistenţi pentru instrumentar, însă din cauza lip­sei de experienţă a acestora, unele ope­raţii se lungesc foarte mult, iar alte ope­raţii nu mai pot fi încadrate în pro­gra­mul de lucru şi trebuie reprogramate.

“S-a plecat mult de la secţiile de urgenţe şi terapie intensivă”

Nici la Spitalul Municipal Timi­şoara lucrurile nu stau cu mult mai bine din punct de vedere al numărului de asistente şi infirmiere.

“Sunt afectate toate spitalele de acest fenomen, deci nici noi nu facem excepţie. Totuşi, am reuşit cumva să menţinem situaţia în limitele norma­lităţii. Şi deşi nu am avut un număr foar­te mari de plecări din sistem în ultima perioadă, pot spune că, la situaţia din prezent, lipsa oricărei infirmiere sau asistente are un anumit impact şi ple­carea fiecăruia cântăreşte destul de mult”,spune medicul Octavian Mazi­lu, directorul Spitalului Municipal Timişoara.

Din păcate, precizează managerul Spitalului Municipal, adesea cele mai afectate de acest fenomen al plecărilor peste hotare al asistentelor medicale şi infirmierele sunt tocmai departamen­tele medicale de mare importanţă, unde lipsa cadrelor medicale poate avea efecte dintre cele mai grave.

“Lipsa asistentelor se resimte foarte mult la nivelul blocurilor opera­torii, la terapie intensivă sau la urgen­ţe. Din păcate, acestea sunt şi dome­niile căutate de angajatorii din afara ţării, şi de unde se recrutează cele mai multe asistente, care pleacă să lucreze peste hotare. Iar pierderea acestui gen de personal medical este una semnifi­cativă, de impact, pentru că una e să plece o asistentă specializată pe balneo­logie şi alta e să plece o asistentă de la o unitate de primire a urgenţelor”,sus­ţine Octavian Mazilu.

“Se funcţionează la cote de avarie”

Plecarea din sistem a unui număr mare de asistente medicale şi infirmie­re este confirmată şi de Virgil Musta, medic epidemiolog la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” Timişoara, care spune că, deşi fenomenul nu s-a accentuat mult, este unul constant. “De la noi au plecat în special infirmie­re şi asistente. Deşi numărul de plecări nu a crescut spectaculos, totuşi putem spune că din punct de vedere al perso­nalului medical, în prezent funcţionăm oarecum la cote de avarie. În plus, mai există şi problema asistentelor care se pensionează şi în locul cărora nu mai vine nimeni – am avut recent două ca­zuri de acest gen şi nu am putut sub nicio formă să le găsim înlocuitori.”

Medicul timişean susţine că tenta­ţia plecării peste hotare este una care se exercită foarte puternic, mai ales în condiţiile în care diferenţa între veni­turile salariale încasate în ţară şi cele obţinute peste hotare este una semni­fi­cativă. “În prezent o asistentă cu expe­rienţă are un salariu de 1.200 – 1.300 de lei. Cele mai tinere iau chiar mai puţin – undeva la 900 de euro. La noi mai au acel spor de boli infecţioase care ro­tun­jeşte salariul, dar chiar şi aşa diferenţa între salariul din ţară şi cel pe care îl iau în străinătate este foarte mare. În plus, Italia caută în continuare infirmieri din România, însă în ultima perioadă şi Irlanda absoarbe tot mai mulţi medici şi asistenţi din România, şi la fel şi ţările nordice. Cei mai tentaţi să plece sunt tinerii, poate şi pentru că, în cazul lor, aspiraţiile sunt mai mari, nu au familie şi au curaj să se aventureze. Cei de vârsta a doua se adaptează mai greu”,susţine Virgil Musta.

“La două-trei luni mai pleacă cineva”

Nici Serviciul Judeţean de Ambu­lanţă nu a fost ocolit de fenomenul ple­cării peste hotare a personalului medi­cal. “Deja acest fenomen nu mai este o noutate pentru mine. Se pleacă de ani de zile, şi în ciuda semnalelor trase în acest sens nu s-a întâmplat nimic. Frec­venţa e cam aceasta : la două-trei luni suntem anunţaţi că mai pleacă cineva”,precizează medicul Leonida Iancu, şeful Serviciului de Ambulanţă Timiş.

Perspectiva unei slujbe de specia­litate plătite mult mai bine peste hotare a tentat, spune Leonida Iancu, nu doar tinerii, ci şi personalul medical de vârsta a doua. “Am avut cazuri de medici trecuţi de 50 de ani care nu au ezitat să plece în străinătate. Mai în glumă, mai în serios, aş spune că deja noi avem un întreg Serviciu de Ambulanţă peste hotare. În ultimii trei ani au plecat de la noi peste 30 de cadre medicale – me­dici şi asistenţi. Şi nu prea poţi să-i mo­tivezi pe aceşti oameni să rămână, atâ­ta vreme cât în străinătate primesc salarii şi de zece ori mai mari.”

“Rezidenţii sunt primii tentaţi să plece”

Mihai Ionac, şeful Clinicii de Chi­rurgie Vasculară din Spitalul Judeţean Timişoara susţine că medicii tineri, rezidenţi, reprezintă categoria de per­sonal cea mai tentată să facă acest pas, al plecării definitive sau temporare din ţară. “Nu aş vrea să mă refer la ce se întâmplă la alte secţii, dar pot să spun care e situaţia la Clinica de Chirurgie Vasculară. Anul trecut am avut cinci medici rezidenţi, din care au plecat patru. Rezidenţii sunt primii tentaţi să plece. Şi nu-i poţi convinge să rămână atâta vreme cât, în medie, peste hotare încasează salarii de 11-12 ori mai mari.”

Un fenomen îngrijorător

Din păcate, absolvenţii şcolilor post­liceale cu specializarea de asistent me­dical sunt mult prea puţini în compara­ţie cu nevoile din sistem. În Timişoara sunt aproximativ 320 de absolvenţi de post­liceală cu calificarea de asistent sanitar, de la Şcoala Postliceală “Ana Aslan” din Timişoara, Şcoala Postliceală Logos din Timişoara şi Colegiul Naţional “I. Haşdeu” din Lugoj. Din păcate, marea majoritate ajung să fie atraşi, încă din primii ani de exercitare a profesiei, de ofertele de muncă în străinătate.

Conform evidenţelor Colegiului Medicilor din România, numai în pri­mele nouă luni ale acestui an au plecat 1.900 de medici şi asistente din România.

Exodul medi­ci­lor face ca în pre­zent, în România să existe 1,9 medici la 1.000 de locuitori sau 2,2, dacă la a­ceastă sumă sunt adunaţi şi stoma­to­logii, în timp ce media euro­peană este 3,7 la 1.000 de locuitori.

200 de medici timişeni şi asistenţi au părăsit în acest an sistemul, după ce şi-au anunţat încă de anul trecut in­tenţia de a pleca peste hotare, iar con­ducerea Colegiului Medicilor Timiş îşi exprimă temerea că acesta e abia în­ceputul.  Potrivit Colegiului Naţional al Medicilor, la nivel naţional, peste 2.700 de medici solicită Colegiilor Medicilor Judeţene certificate profesionale curente pentru a putea lucra în străi­nătate.

Timişul se numără printre judeţele cu cele mai mari solicitări de acest gen. În 2010, mai mult de 200 de cadre medicale timişene au cerut eliberarea de certificate profesionale curente, mai multe solicitări de acest gen fiind înregistrate doar în Bucureşti – 947, Cluj – 403 şi Iaşi – 253.

Din cei 202 medici timişeni care au părăsit în acest an sistemul, pentru a lucra în străinătate, 74 au optat pen­tru Germania, 55, pentru Marea Brita­nie iar 36, pentru Franţa.