Înscriindu-se pe linia investiţiilor din aşa-numitul „Pol de creştere Timişoara”, Primăria Timişoara a anunţat, zilele trecute, achiziţionarea de servicii de proiectare şi elaborare a cererii de finanţare pentru extinderea transportului în comun, cu reţele de troleibuz spre Ghiroda şi Dumbrăviţa. Unii consilieri locali se întreabă însă dacă acest gen de servici nu ar putea fi realizate de către angajaţii Primăriei.


Un proiect de anvergură

Existând pe lista de pro­iecte care trebuie să obţină finanţare pentru aşa-numitul „Pol de Creştere Timişoara”, extin­derea reţelei de transport pu­blic spre comunele limitrofe reprezintă o investiţie de an­vergură, despre care se vor­beşte de ani buni. Printre pro­iectele legate de această ex­tindere, Primăria Timişoara pare decisă să implementeze în perioada următoare extinderea reţelei de troleibuz la Dum­brăviţa – investiţie evaluată la 9.639.000 lei – şi extinderea reţelei de troleibuz la Ghiroda – investiţie estimată la 10.472.000 de lei. Pentru aceste proiecte, Municipalitatea anunţă că se poate obţine finanţare euro­pea­nă prin Programul Operaţional Regional – Axa 1.

În cele două proiecte vor fi implicate şi Primăriile Dum­brăviţa şi Ghiroda, iar zilele trecute Primăria Timişoara a anunţat achiziţionarea de servi­cii de proiectare a documenta­ţiei tehnico-economice şi elabo­rare a cererii de finanţare.

Pentru proiectul legat de Dumbrăviţa, valoarea estimată este de 243.000 de lei fără TVA, iar firmele care îşi vor adjudeca aceste contracte vor trebui să demonstreze că au capacitatea de a gestiona un astfel de pro­iect, aducând dovada imple­men­tării unor activităţi similare în valoare de minimum 250.000 de lei şi vor trebui să aibă an­gajaţi specialişti, mai precis ingineri specializaţi în modele de trafic, lucrări civile, în ma­nagementul transportului şi în siguranţa circulaţiei.


Nemulţumiri legate de atragerea de finanţări europene

Consilierul local P.D.-L. Adrian Pau consideră însă că Primăria nu ar trebui să con­tracteze servicii de elaborare de cereri de finanţare, atâta vre­me cât acestea ar putea fi rea­lizate de angajaţii Direcţiei de Dezvoltare a Primăriei : „Nu ştiu dacă există o stare de ne­mulţumire la nivelul Primăriei legată de finanţările europene atrase, dar cred că ar trebui să existe. Am reuşit în ultima pe­rioadă să facem mai mult îm­prumuturi, nu să atragem fi­nan­ţări nerambursabile. Sunt pro­iecte contractate de Col­term, de Aquatim şi câteva pe Direc­ţia de Mediu. Se scriu multe pro­iecte, dar finanţările euro­pene de mare anvergură în­târzie să apară. Nu ne putem compara nici măcar cu Pri­măria Jimbolia, care a reuşit să realizeze patru astfel de pro­iecte importante. Cei de la Di­recţia de Dezvoltare a Primă­riei nu iau salarii ca să facă protocoale de participare a Primăriei la diverse asociaţii, ci, în primul rând, să facă şi să implementeze proiecte”.

În acest sens, Adrian Pau mai spune că nu înţelege de ce proiecte precum cel legat de parcările subterane trebuie făcute prin parteneriate public-privat, când pentru ele s-ar pu­tea obţine finanţări europene. „Din nefericire, în ciuda tuturor semnalelor transmise de o bună parte dintre consilierii locali, în privinţa finanţărilor europene rămânem tot la acelaşi nivel”, precizează Adrian Pau.