Teoriile oarecum generaliste ale politologilor legate de succesul extremismului de orice fel în perioade de criză economică par să fie confirmate de o escaladare a discursului extremist şi a manifestaţiilor violente, rasiste şi xenofobe, izbucnite în ultima perioadă în spaţiul european, considerat până nu de mult unul etalon din punct de vedere al toleranţei şi respectării drepturilor omului. Problemele legate de climatul economic incert au determinat o creştere a numărului adepţilor formaţiunilor de extremă dreaptă, şi au făcut ca foarte multe guverne europene să aibă mari probleme în ceea ce priveşte gestionarea acestor focare de conflict, şi sancţionarea celor care încalcă legea.


Neonazismul, ca efect secundar al crizei

Dacă până în urmă cu ceva ani Grecia nu se număra printre ţările în care se înregistra o activitate foarte intensă a grupurilor de extremă dreaptă, lucrurile s-au schimbat de anul trecut, când problemele generate de contextul economic în acest stat, considerat cel mai afectat de criză din Europa, au dus la o creştere spectaculoasă a numărului manifestaţiilor violente iniţiate şi organizate de grupurile de extremă dreaptă.
Astfel, anul trecut, în mai, Atena a devenit “câmp de război”, fiind locaţia în care s-au produs mai multe confruntări violente între o serie de grupări de extremă dreapta şi imigranţi. Paisprezece persoane, nouă poliţişti şi cinci imigranţi, au fost rănite în urma acestor confruntări. Cele mai violente confruntări s-au produs cu ocazia reuniunii a circa 300 de membri ai grupului neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur) în piaţa centrală Omonia “pentru eliberarea Atenei şi Greciei de hoardele de imigranţi clandestini”. La sfârşitul manifestaţiei, participanţii s-au îndreptat către fosta Curte de Apel din Atena, abandonată din 2000 şi ocupată ilegal timp de mai multe săptămâni de circa 500 de imigranţi ameninţaţi cu expulzarea.
Poliţiştii i-au lăsat să defileze în faţa clădirii, pe care manifestanţii au atacat-o cu diverse proiectile. Imigranţii, sprijiniţi de comitetele de susţinere elene, au răspuns aruncând cu pietre de la etajele superioare. Cu greu forţele de poliţie au reuşit să-i disperseze, şi asta numai după ce a utilizat gaze lacrimogene.
Ulterior, un grup de 150 de tineri anarhişti care protestau faţă de “reuniunea rasistă” au atacat forţele de ordine cu sticle incendiare.


Violenţe la ordinea zilei şi în Germania

Dacă în majoritatea ţărilor europene grupările de extremă dreaptă au împiedicat, prin acţiuni violente, organizarea unor manifestări ce militau pentru toleranţă, de tipul paradelor homosexualilor, au existat şi situaţii în care manifestanţi anti-neonazişti să încerce să boicoteze manifestaţii ale extremei drepte şi să cauzeze adevărate războaie de stradă, pe care Poliţia le-a gestionat cu mare dificultate. Anul trecut, în septembrie, doisprezece poliţişti şi mai mulţi manifestanţi au fost răniţi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la Hamburg, în nordul Germaniei, după ce manifestanţi antinazişti au încercat să atace o reuniune a extremei-drepte. Confruntările au izbucnit atunci când peste 600 de manifestanţi au încercat să treacă de cordoanele Poliţiei pentru a ataca circa 100 de militanţi ai partidului neonazist NPD, care avea o reuniune în aer liber. Un poliţist a tras un foc de avertisment cu revolverul său de serviciu când manifestanţii au spart cu dale de beton geamurile maşinii în care se afla, potrivit autorităţilor. Aproape 2.000 de poliţişti au trebuit mobilizaţi pentru a gestiona confruntările izbucnite cu această ocazie, şi care s-au soldat cu zeci de arestări. Ca răspuns la această tentativă de boicotare a manifestaţiei sale, organizaţia neonazistă NPD a organizat mai multe raiduri, soldate cu violenţe, în cartierele locuite cu preponderenţă de imigranţi.


Marşul din Dresda, punct de reper

În ultimii ani, organizaţiile neonaziste din Uniunea Europeană şi-au creat manifestaţii “tradiţionale”, la care se reunesc structuri de profil din majoritatea ţărilor comunitare. Un astfel de eveniment este marşul neonaziştilor din oraşul german Dresda, organizat în luna februarie a fiecărui an, marşul fiind menit să aducă un omagiu celor 25.000 de vicitime civile ale bombardamentelor aliate din 13 şi 14 februarie 1945.
În acest an, în februarie, peste 6.000 de neonazişti s-au adunat la Dresda, în timp ce alte 12.000 de persoane au format un lanţ uman, pentru a încerca să blocheze manifestaţia. Neonaziştii s-au adunat în faţa gării Neustadt, în timp ce contramanifestanţii au format un lanţ uman din câteva mii de persoane. În aceste condiţii, confruntările au fost inevitabile, în urma acestora 27 de persoane fiind rănite grav.
Extremiştii au fost implicaţi în mai multe confruntări cu forţele de ordine, aruncând pietre şi sticle şi rănind 15 poliţişti. 
Organizaţia “Dresda fără nazişti” a anunţat că un grup de 500 de neonazişti a atacat un centru cultural alternativ, provocând rănirea mai multor persoane.
Un alt eveniment notabil de pe agenda organizaţiilor neonaziste europene a fost blocarea prin violenţă a primei parade gay organizată în Slovacia, în luna mai a acestui an. Manifestarea a fost un adevărat fiasco după ce zeci de neonazişti i-au atacat pe participanţi cu pietre. Cei 500 de manifestanţi slovaci care s-au adunat în centrul Bratislavei au fost atacaţi cu pietre şi fumigene de 80 de neonazişti. Luată prin surprindere, Poliţia nu a putut să-i apere pe manifestanţi care s-au văzut nevoiţi să întrerupă parada. Scandarea preferată a celor 80 de atacatori a fost : “Gunoaielor!”


Controale în “epicentrul” neonazismului european

Multe organizaţii neonaziste au fost foarte active în ultima perioadă în Germania, şi acesta este motivul pentru care, la începutul lunii septembrie a acestui an, Poliţia germană a lansat o serie de percheziţii care au vizat cel mai mare grup neo-nazist din ţară – “Organizaţia pentru prizonierii politici şi familiile lor”. Fondată în 1977, HNG cuprinde aproximativ 600 de membri şi constituie cel mai important grup neonazist din Germania. Scopul declarat al acestei organizaţii este oferirea de sprijin moral şi politic persoanelor încarcerate pentru crime asociate extremei dreapta, pentru a “consolida ideologia şi pentru reintegrarea lor după eliberare”.
“Organizaţiile de extremă dreapta, precum HNG, nu sunt conforme cu Constituţia şi constituie ameninţări la adresa coeziunii sociale. Primele informaţii ne determină să credem că o prioritate pentru HNG este de a contacta şi sprijini neonaziştii închişi şi pentru a ajuta continuarea luptei împotriva sistemului”, a precizat, într-un comunicat oficial, Ministerul de Interne german.
Percheziţiile au avut loc în diferite regiuni ale ţării, în special în Berlin şi Renania - Westfalia, Poliţia declanşând cu această ocazie mai multe acţiuni penale împotriva membrilor organizaţilor depistaţi ca “iniţiatori de acţiuni ce contravin legii”.


Neonaziştii ruşi, şi ei tot mai activi

Ca răspuns la tot mai numeroasele manifestaţii violente ale organizaţiilor neonaziste din spaţiul european, în Rusia s-au semnalat în ultimele luni tot mai multe incidente care au ca protagoniste sau iniţiatoare formaţiuni de extremă dreaptă. Astfel, la sfârşitul lunii august, peste 100 de neonazişti ruşi au atacat un festival de muzică rock, organizat în regiunea Celiabiansk, la care au participat aproximativ 3.000 de oameni. Poliţia a arestat 15 persoane, iar motivele care au dus la atacarea participanţilor la festivalul ce se desfăşura în localitatea Tornado, la 1.400 de kilometri est de Moscova, erau legate de faptul că printre soliştii invitaţi să concerteze se regăseau persoane de culoare.
Potrivit autorităţilor, neonaziştii ruşi au “în vizor” persoane de culoare, dar şi asiatici, în special cetăţeni care provin din Asia Centrală şi din Caucaz.