Atunci când e vorba despre obţinerea facilă a unor sume foarte mari, puţine sunt lucrurile de la care se dau înapoi escrocii profesionişti. În ultimul an au existat o serie de scandaluri legate de primirea frauduloasă a unor despăgubiri fabuloase pentru victimele Holocaustului. O serie de anchete internaţionale au scos la iveală că sume de ordinul zecilor de milioane de dolari, plătite de state precum Germania, ca despăgubiri pentru ororile Holocaustului, au ajuns pe mâinile unor reţele infracţionale specializate pe fraude.

 
5.500 de false victime

În urma unei anchete deschise anul trecut de către autorităţile ame­ricane cu privire la justeţea primirii unor despăgubiri adresate victimelor Holocaustului a ieşit la iveală că apro­ximativ 5.500 de persoane au primit în mod fraudulos, în Statele Unite, 42,5 milioane de dolari, sumă plătită sub formă de despăgubiri de către Ger­mania, după ce aceste persoane au pretins că sunt victime ale Holo­caus­tului. În această afacere au fost incul­pate 17 persoane, majoritatea de ori­gine rusă. Şase dintre ele fac parte din organizaţia Claims Conference, cu cen­trul la New York, care oferă ajutor per­soanelor care au fost victime ale na­zismului în al Doilea Război Mondial, or­ganizaţii ale cărei fonduri le deturnau.
Conform procurorilor new-yor­kezi, aceste şase persoane erau însăr­cinate cu examinarea şi aprobarea cererilor legitime ale adevăratelor victime. În locul acestora, ele au va­lidat peste 5.500 de cereri frauduloase. În schimb, pentru acordarea acestor despăgubiri nemeritate, escrocii păs­trau o parte din bani pentru ei şi com­plicii lor. În fruntea echipei de escroci se afla Semyon Domnitser, un imigrant rus care în ultimii ani a avut acces la două mari fonduri administrate cu ajutorul a două fundaţii de binefacere. Domnitser recrutase falşi evrei din Brooklyn, imigranţi din U.R.S.S., cu care împărţea ulterior banii primiţi.
Cei implicaţi au ajuns să falsifice certificate de naştere şi paşapoarte care acreditau persoanele drept vic­time ale Holocaustului
“Dacă exista o organizaţie despre care să se poată spera că s-ar afla la adăpost de lăcomie şi escrocherie, aceasta este Claims Conference, care ajută zilnic mii de victime. Din păcate, cei care vin în ajutorul victimelor, sunt, la rândul lor, victime ale unei înşelăciuni”, a declarat unul dintre procurorii implicaţi în anchetă. 


“Prime” de 3.600 de dolari pe lună

Escrocheria bazată pe despăgubiri destinate victimelor Holocaustului ex­ploata diverse cazuri de indemnizaţie finanţate de Germania, prevăzute de organizaţia Claims Conference. Din 2000 şi până în 2009, circa 4.957 de persoane au primit în mod fraudulos, lunar, 3.600 de dolari fiecare. În total, s-au acordat în mod ilegal “pri­me de Holocaust” însumând 18 mili­oane de dolari. “Victimele” despăgubite au pretins că au fost obligate să pă­răsească localitatea natală din cauza naziştilor
Însă, “un mare număr de per­soane care au primit în mod fraudulos bani s-au născut după al Doilea Război Mondial, iar cel puţin una dintre ele nu era evreu”, au precizat procurorii americani, care au subliniat inter­venţia unor complici, recrutaţi pentru a furniza documente false.
Potrivit anchetatorilor, alte 658 de persoane au primit, de asemenea, plăţi lunare în valoare de 411 dolari, în total 24,5 milioane de dolari, după ce au afirmat că au trăit în ghetouri, timp de cel puţin 18 luni, sau în lagăre de muncă sau de concentrare, timp de cel puţin şase luni.
Frauda a fost descoperită, în de­cembrie 2009, de Claims Conference, care a semnalat-o imediat poliţiei federale americane, F.B.I. Escrocheria a fost depistată în momentul în care au fost interceptate mai multe solicitări de despăgubire elaborate pe baza unor date false. După suspendarea iniţială a 200 de plăţi, investigaţia a dus la de­terminarea unei sume de zeci de mi­lioane la care se ridica această sis­tematică fraudare a fondului Claims Conference, întemeiat în 1951, pentru a canaliza ajutoarele finanţate de guvernul german. Organizaţia a anunţat, într-un co­municat, că escrocheria nu a spoliat nicio victimă a Holocaustului şi a dat asigurări că au fost luate măsuri pen­tru consolidarea procedurilor de veri­ficare. “Suntem şocaţi că există persoane care să poată fura bani destinaţi supra­vieţuitorilor celei mai grave crime din istorie”, a declarat Julius Berman, preşedintele Claims Conference. Persoanele inculpate, care lo­cuiesc la New York, sunt pasibile de pedepse de până la 60 de ani închisoare şi amen­dă în valoare de 750.000 de dolari. Sumele rulate prin intermediul Claims Conference erau considerate “bani sacri”, destinaţi exclusiv evreilor persecutaţi de Germania nazistă. 


Tot mai multe victime cer despăgubiri

Reţele infracţionale specializate pe fraudă, precum cea descoperită la New York, profită de faptul că, la nivel internaţional, există o tendinţă de creştere a numărului de litigii prin care se solicită despăgubiri pentru ororile celui de-al doilea război mondial.
Recent, un grup de supravieţuitori ai Holocaustului şi moştenitori ai aces­tora a iniţiat, la Chicago, o proce­dură judiciară împotriva mai multor bănci, printre care se numără şi insti­tuţii cu sediul în Ungaria, cerând com­pensaţii de ordinul sutelor de milioane de dolari.
Reclamanţii afirmă că mai multe bănci din Ungaria, sau predecesoarele acestora au participat la Holocaust, au fost complici sau instigatori, prin în­suşirea bunurilor victimelor. 
Conform plângerii depuse la Tribu­nalul Districtual din Illinois, băncile şi-ar fi însuşit fondurile aflate în conturile victimelor Holocaustului, precum şi bijuteriile, obiectele de artă şi acţiunile depuse în seifuri. 
Anul trecut şi compania căilor fe­rate ungare MAV a fost vizată de o plân­gere similară, fiind acuzată de impli­care în deportarea evreilor în tim­pul celui de-al Doilea Război Mon­dial. Recla­manţii, majoritatea urmaşi ai su­pravie­ţuitorilor Holocaustului care lo­cuiesc în Israel sau Statele Unite, so­licită compen­saţii în valoare de 240 de milioane de dolari. Pe baza unor cerce­tări desfăşu­rate timp de nouă ani, ei afir­mă că MAV a ştiut că vagoanele sale urmau să fie folosite pentru trans­por­tarea a 437.000 de evrei către lagă­rul de la Auschwitz, în perioada martie - octombrie 1944. 
“Deşi este foarte deplasat să vor­bim despre bani în condiţiile în care dis­cutăm despre oroarea ce nu poate fi des­crisă la care au fost supuse victimele Holocaustului, Justiţia nu are alt recurs decât cel al reparaţiei financiare”, consideră reclamanţii. În opinia lor, Justiţia americană este competentă să judece cauza pentru că “Societatea Căilor Ferate Ungare desfăşoară acti­vităţi comerciale în Statele Unite, prin intermediul vânzarii biletelor pe care le oferă reprezentanţii ei”.
Liderul Federaţiei Evreieşti din Ungaria, Peter Feldmajer, a declarat că “MAV nu poate fi acţionată în justi­ţie pe considerente morale”, adăugând că statul este cel responsabil pentru complicitate la uciderea evreilor şi fur­tul bunurilor acestora în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În urmă cu câteva luni, şi minis­trul israelian de Finanţe, Yuval Stei­nitz, anunţa că va cere între 450 mi­lioa­ne şi un miliard de euro ca reparaţii mo­rale de la Germania în numele evreilor obligaţi la muncă forţată în timpul Holo­caustului. Steinitz menţiona că va pre­zenta cererea Guvernului german, în numele celor 30.000 de israelieni supra­vieţuitori ai ghetourilor naziste, în tim­pul unei şedinţe comune programate la Berlin.
Oficialii israeleni apreciau că po­tri­vit unui act privind munca forţată adop­tată de parlamentul german în 2002, fiecare din cei 30.000 de supravieţui­tori are dreptul la o plată compensatorie de circa 15.000 euro. Totuşi, conform oficialior israelieni, se pare că un cal­cul făcut la Berlin arată că plata ar putea fi mai mare decât cea calculată de Israel, pentru a ajunge la un total de un miliard de euro. Pe lângă plata aceasta, supravie­ţuitorii mai au dreptul la o pensie lu­nară, care ajunge la un total de circa 100 de milioane pe an.