Filantropie pe bani publici

Aveti idee cine i-ar putea concura lui Frederich Chopin Nocturna? O varianta de raspuns ar putea fi Dan Ioan Sipos&Comp., care ne-au lasat si ei o nocturna admirabila. Pe Stadionul "Dan Paltinsanu". Ar trebui sa fim mandri de aceasta performanta a administratiei judetene, insa ceva ne umbreste orgoliul de a ramane in istorie ca si contemporani ai fauritorilor celei de-a doua Nocturne. Si anume, filantropia pe banii nostri, dar in interes privat, care a facut parte din procesul de creatie al acesteia.

Povestea "Nocturnei de la Timisoara" a inceput, oficial, in decembrie 2003, intr-o sedinta de consiliu judetean, din 11 decembrie. O sedinta din care nu au lipsit neadevarurile, intentionate sau nu, balbele, lobby-ul conducerii C.J.T.-ului pentru lucrarea fara de care fericirea ne-ar fi fost incompleta si exercitiile psihologice de "captatio benevolentiae" necesare adresate consilierilor, pentru a obtine consensul tuturor sau macar al majoritatii. Mesajul subliminal — dupa cum il deducem lecturand stenograma acelei sedinte — era ca toti consilierii ar fi trebuit sa tina cont ca aceasta nocturna era asteptata de "40.000 de suporteri, de 40 de ani", dupa cum sublinia in plen un membru al staff-ului C.J.T. (Care suporteri, in semn de multumire si revansa, se miza ca vor aduce niste voturi la alegerile locale din vara lui 2004).

Propunerea realizarii nocturnei pe "Dan Paltinisanu", prezentata in acea sedinta de consiliu, cu intermitente de gandire si exprimare, cu intrebari ramase fara raspuns, a fost, surprinzator, votata, abtinerile fiind in numar de doar doua. Nu a protestat nimeni nici ulterior cand sponsorizarea de care s-a amintit la inceput s-a transformat in lucrare pe bani publici, cotata la circa 60 de miliarde de lei (ca un "amanunt", o oferta mai mare decat altele depuse la C.J.T. pentru acelasi proiect, dar ignorate). Insa cum nimeni nu a bagat mana in buzunarul proprietate, un act de caritate din partea statului spre o firma nu a contat in prag de mare sarbatoare crestineasca. Asa a fost vazut, probabil, votul dinaintea Craciunului 2003 si de Curtea de Conturi, care nu a constatat nici ca lucrarea a fost data fara licitatie, nici ca la dosar existau oferte mai avantajoase. Si a intocmit un raport-anecdota...

Exemple de filantropie pe bani publici am avut constant in perioada 2000 - 2004, anii de glorie ai acestei forme de caritate avand ca public-tinta firme de partid sau firme ale prietenilor acestuia. Cati bani s-au scurs prin licitatii trucate, prin licitatii ale caror conditii au fost stabilite, ante-factum, functie de capacitatea si interesul celui care se stia ca trebuie sa castige, ori fara licitatii sau prin procedee paralele cu legea nu s-a aflat nici acum. Datorita acestui dezinteres si "Nocturna de la Timisoara" a ramas, de aproape patru ani, tot la titulatura de afacere dubioasa, cum a numit-o Ministerul Administratiei si Internelor intr-un raport din vara lui 2005. Un semnal pierdut in eter la fel de repede ca si sunetul locomotivei intre Predeal si Azuga.

Nici un organism al statului nu a avut interesul sa demonstreze (sau sa infirme daca era cazul) acest aspect. Semn ca, desi baronii au fost scosi temporar din scena, sistemul pe care l-au perfectionat este indragit si azi si ajutat sa functioneze exemplar.