Publicările periodice ale listelor cu donaţii, respectiv venituri ale partidelor politice, sugerează că, deşi Timişul este unul dintre judeţele cele mai bine dezvoltate din punct de vedere economic, majoritatea organizaţiilor judeţene ale partidelor politice trăiesc din venituri extrem de mici, bazându-se în principal pe cotizaţiile membrilor. Deşi acest gen de raportări sunt privite cu neîncredere de către o serie de analişti politici, controalele Autorităţii Electorale Permanente nu sunt de natură să înlăture suspiciunile legate de sursele de venit ale partidelor.


Lista de donaţii, transparentizată în Monitorul Oficial

Dacă ar fi să ne luăm după listele de venituri şi donaţii pu­blicate periodic de către partide în Monitorul Oficial, însăşi exis­tenţa unor organizaţii judeţene de partid e o adevărată minu­ne, maşinăria de partid, cu tot apa­ra­tul de propagandă aferent, cu se­dii, campanii şi materiale pro­mo­ţionale, fiind menţinută în viaţă cu extrem de puţini bani.

Acest lucru pare să-l suge­reze ultima listă a donaţiilor pri­mite de către partidele poli­tice în Timiş, din care reiese că une­le dintre cele mai mari donaţii fă­cute anul trecut de către firme nu au depăşit 12.000 de lei, bani insignifianţi raportaţi la sumele necesare funcţionării cores­punzătoare a unei organizaţii ju­deţene a unui partid ce se res­pectă.   

De exemplu, Auto Mec, din Sânnicolau Mare, a făcut în 2010 donaţii către P.D.-L., în valoare totală de 12.000 de lei, aceasta fiind una dintre dona­ţiile cu valoarea cea mai mare făcute de firme par­ti­delor din Timiş. Majoritatea, însă, se rezumă la sume modi­ce, cum ar fi cei 2.000 de lei, oferiţi tot către P.D.-L. de către socie­tatea Drufec Timişoara, firmă cu care Primăria Timişoara are foarte multe contracte înche­iate pentru întreţinerea zonelor verzi din municipiu. 

Astfel, la P.D.-L., cotizaţiile nu donaţiile par să fie prin­cipala sursă de venit la vistieria partidului, lucru valabil şi pentru P.S.D. unde, pe lista persoa­ne­lor fizice care au oferit donaţii organizaţiei judeţene a parti­du­lui se numără nume grele din or­ga­­nizaţia locală, însă nu cu sume foarte mari. Astfel, Emi­lia Milutinovici a oferit 6.508 lei, Titu Bojin, 7.300 de lei, Sorin Grindeanu, 7.500 de lei, iar cei mai mulţi bani au fost oferiţi de fostul senator Viorel Matei ca­re a donat suma de 9.300 de lei. Totuşi, chiar dacă nu a excelat la capitolul donaţii, P.S.D. tot a reuşit să strângă la nivel naţio­nal peste 3,5 milioane de lei, “venituri din alte surse”, cum sunt numite, fără, însă, a preci­za aceste surse.

La P.N.L., una dintre cele mai mari donaţii de la persoane fizice a venit tot din interior, eu­ro­parlamentarul Cristian Bu­şoi donând partidului 7.000 de lei. În rest, nimic...


A.E.P., la un singur control pe an în Timiş

Aceste informaţii, publi­ca­te de către partide în Monitorul Oficial, nu pot decât să fie luate ca atare, întrucât acţiunile de control şi verificare a sinceri­tă­ţii acestor declaraţii – care tre­buie să fie realizate de către Auto­ritatea Electorală Perma­nentă – sunt extrem de rare.

Pe anul trecut, de pildă, A.E.P. menţionează un singur control făcut la o organizaţie judeţeană de partid din Timiş. E vorba de acţiunea de verifi­care făcută la P.S.D., acţiune anunţată cu luni buni înainte de controlul pro­priu-zis. 

Rezultatele respectivei ac­ţiuni de control par a fi des­prinse dintr-un bilanţ contabil : “Veniturile înregistrate la Parti­dul Social Democrat, organi­zaţia judeţeană Timiş, au fost obţinute din cotizaţiile mem­brilor de partid, în sumă de 587.761,00, donaţii în sumă de 175.700,00 lei şi alte venituri în sumă de 18.898,32 lei”. A.E.P. a găsit aproape totul perfect la social-democraţii timişeni, căro­ra le-a făcut doar o recomandare de a-şi constitui o comisie de inventariere.

Aceasta este prima şi ulti­ma acţiune de control făcută în 2010 de către A.E.P. în Timiş, iar de la începutul acestui an nu s-a materializat încă vreo in­ten­ţie de conntrol la vreo orga­nizaţie de partid din Timiş, cu sau fără notificare.


Politologul Cristian Pârvulescu: “Lipseşte controlul încrucişat al finanţării partidelor politice”

Politologi care au realizat monitorizări sau studii legate de finanţarea partidelor se de­clară total ne­mulţumiţi de felul în care A.E.P. şi-a desfă­şurat aceste atribuţii de con­trol, pre­luate de la Cur­tea de Conturi.

“A.E.P. pare lipsită de voinţa de a descoperi care sunt căile de finanţare discutabile ale partidelor. Se mulţumeşte să facă simple evaluări conta­bile, plecând de la decla­raţiile partidelor politice, care sunt, din acest punct de vede­re, abso­lut corecte. Problema es­te că lipseşte controlul în­crucişat, atât al ac­telor finale, cât şi al mo­dului în care s-au executat di­fe­rite ser­vicii”, declară polito­logul Cris­tian Pîrvulescu.

Acesta mai spune că ma­jo­ritatea banilor folosiţi în cam­panii nu trec, de regulă, prin contabilitatea partidelor, de­ve­nind astfel foarte greu de depi­stat, iar în timpul campaniilor, nu există o monitorizare a chel­tuielilor. “Un studiu pe care l-am făcut noi (Asociaţia Pro De­mo­craţia – n.r.), în anul electo­ral 2008, arăta o diferenţă des­tul de mare între valorile pe care partidele le declarau pentru pu­blicitate electorală outdoor şi cele calculate de noi pe baza tarifelor practicate de compa­ni­ile de publicitate. Astfel, suma calculată pe baza tarife­lor firmelor de publicitate outdoor erau de două - trei ori mai mari decât sumele declarate de par­tide, iar discounturile în acest domeniu erau interzise. Sigur, noi am făcut nişte evaluări ale situaţiei de pe teren, dar nu putem face o demonstraţie juridică. A.E.P., însă, ar putea să facă aşa ceva dacă ar dori. Ei ar putea să meargă mai de­parte de ceea ce făcea Curtea de Con­turi, pentru că folosesc specialiştii care se ocupau de acest lucru la Curtea de Con­turi. În loc de asta, se ocupă cu evaluarea contabilă a declara­ţiilor parti­de­lor”.

Cristian Pârvulescu mai spune că, la o comparaţie î­ntre serviciul echivalent din Fran­ţa, copiat de cel din Româ­nia, s-ar vedea diferenţe semnificative între ce face comisia din Fran­ţa, care e formată din auditori de prestigiu şi independenţi, şi ce face departamentul din Româ­nia care e, “lipsit de voinţă. Nu fa­ce decât să efectueze un con­trol contabil, şi atâta tot”.


Adrian Moraru, director I.P.P. : “Angajaţii A.E.P. sunt în majoritate conţopişti”

O părere mai bună despre activitatea A.E.P. nu are nici Adrian Moraru, director de programe al Institutului de Politici Publice.

“Părerea mea despre A.E.P., pe partea de control al finanţărilor partidelor, este din ce în ce mai proastă. Cred e mai bine să se desfiinţeze, pentru că eu nu văd să se întâmple ce­va notabil. Aceşti oameni sunt în marea lor majoritate nişte conţopişti care întocmesc nişte documente. Pe de altă par­te, nu că încerc să-i justific, dar nu am văzut o bătaie foar­te mare pe scaunul de şef al acestei structuri. Poate, e şi problema noastră ca ţară. În fruntea acestei structuri sunt oameni de nivelul patru, rapor­tat la Curtea de Conturi, de exemplu, un fost adjunct dintr-o Cameră de Conturi, undeva prin teritoriu”, spune direc­torul I.P.P.


Aprecieri nu foarte favorabile pe plan european

Grupul Statelor împotriva Corupţiei, organism al Consi­liului Europei, a publicat în urmă cu câteva zile con­cluziile unui raport legat de sistemul de finanţare a parti­delor politice din România. Aprecierile nu sunt favorabile nici la adresa A.E.P., nici a sis­temului de verificare a fon­du­rilor par­tidelor.

În acest sens, raportorii europeni recomandă să se clari­fice cum poate fi urmărită acti­vitatea financiară a diverselor structuri aflate în relaţie cu partidele politice, solicitând să se caute “noi căi de mărire a trans­­parenţei privind contri­buţiile fă­cute de terţe părţi (gru­puri de in­teres) către partidele politice”.

Autorităţile române, speci­fică acelaşi raport, trebuie “să se asigure că toate partidele po­li­tice prezintă o situaţie conta­bilă către Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi un su­mar adecvat publicului”.

În cazul A.E.P., se solicită creşterea capacităţii de super­vizare asupra partidelor politice şi a finanţării campaniilor electorale, atât prin permisiuni adi­ţi­onale de control, cât şi prin­­tr-o schemă de personal sufi­cientă.

Totodată, se doreşte întări­rea relaţiilor de cooperare între A.E.P., Curtea de Conturi, Ad­mi­­nistraţia Financiară şi Agen­ţia Naţională de Integritate.

Guvernului i se cere să completeze legislaţia privind finanţarea activităţii partidelor şi a campaniilor elec­to­rale cu un articol ce permite recla­marea suspiciunilor de infrac­ţi­uni şi mărirea sanc­ţiunilor în cazul partidelor care încalcă legea.

Raportul mai precizează că este foarte important ca aceste îmbunătăţiri să fie imple­men­tate rapid, “în contextul în care finanţarea politică în Ro­mânia a fost înconjurată de numeroase acuzaţii de practici dubioase”, Grupul Statelor îm­po­triva Co­rupţiei cerând auto­rităţilor române să prezinte un punct de vedere faţă de acest raport.