Finanţarea partidelor, punct nevralgic

Arestarea inspectorului-şef al I.T.M. Timiş, pe care D.N.A. o acu­­ză de tra­fic de influenţă şi două infrac­ţiuni de instigare la fals in­telectual în scopul as­­cun­derii comiterii infrac­ţiunii de trafic de influenţă, a fost, în ultimele zile, un subiect analizat şi întors pe toate feţele. Sunt, însă, trei aspecte care nu au intrat în analiză.

În primul rând, trebuie remarcată lipsa de implicare a unor oameni din partidul de guvernământ în ancheta penală aflată în desfăşurare, deşi vizează trei membri ai P.D.-L. şi afectează imaginea partidului şi deşi ancheta ridică unele semne de întrebare – o atitudine care face notă discordantă cu galeriile penibile organizate, în situaţii similare, de politicieni de la P.S.D., care văd în orice intervenţie a Justiţiei la adresa unuia de-al lor o vendetă politică, pe de o parte, şi o victimizare-martizare, pe de alta.

Un alt aspect este diferenţa care pare a se face, şi de către anchetatori, în­tre cel ce realizează traficul de influenţă şi cel care instigă la acest fapt şi, implicit, benefi­ciază de el. Protecţia de care se bucură denunţă­to­rul şefului I.T.M. Timiş, patronul unei firme ob­scure din Variaş, este interesan­tă, dat fiind că nu s-a ajuns în această situaţie da­torită moralităţii acestuia. Să nu uităm că la fir­ma sa au fost găsiţi muncind la negru câţiva an­gajaţi, că acelaşi patron a refuzat din start ide­ea de a răspunde în faţa legii, dovadă por­tiţele salvatoare pe care le-a căutat şi le-a găsit într-un coleg de partid, iar apoi disponibilitatea sa de a plăti muşamali­zarea propriei ilegalităţi. Omul a devenit integru în momentul în care s-a simţit tras în piept. O mie de lei – bani pe care i-a donat partidului, nu inspectorului-şef al I.T.M. – a zecea parte din convenţia iniţială ce viza 10.000 de lei. Abia când, dată fiind încăl­carea bilate­rală a înţelegerii, a fost pus să răs­pundă în faţa legii, a devenit moral şi a anun­ţat D.N.A.-ul.

În fine, al treilea aspect, asupra căruia dezbaterile au fost ca şi inexistente, deşi este punctul vulnerabil care a generat indirect acest scandal – şi, poate, multe altele în toate partidele, dar despre care nu se ştie nimic – îl reprezintă finanţarea partidelor poli­tice. În iunie anul trecut, europarlamentarul P.D.-L. Cristian Preda sublinia, într-un interviu acordat TIMPOLIS, necesitatea finanţării ex­clusiv din resurse publice a partidelor politice, inclusiv a campaniilor electorale. În decembrie acelaşi an, în cadrul conferinţei internaţionale„Consolidarea integrităţii politice în partidele de centru-dreapta din Europa de Sud-Est”, eu­roparlamentarul P.D.-L. Monica Macovei mer­gea pe aceeaşi idee, acuzând că finanţarea campaniilor electorale şi a tuturor partidelor politice – indiferent de declaraţiile demagogice făcute acum de politicieni din opoziţie, cum este cazul lui Ilie Sârbu care înfierează modul de finan­ţare a P.D.-L., deşi e similar cu cel din P.S.D., a cărui filială timişeană a condus-o o vreme şi, deci, cunoaşte foarte bine mecanisul – este strâns legată de fenomenul de corupţie şi înclinând şi ea balanţa spre finanţarea de către stat a cam­paniilor electorale, cu un con­trol foarte eficient, însă. În ianuarie, preşe­dintele Traian Băsescu se declara şi el în favoa­rea finanţării campanii­lor electorale pentru lo­cale şi parlamentare de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. Ai putea să-l acuzi pe pre­şedinte că, intervenind în activitatea de legi­ferare, îşi depăşeşte atri­buţiile, sau, din contră, că nu a adus până acum în discuţie acest lucru. Ai putea să te revolţi şi să spui că, pe fondul sărăciei aproape sufocan­te în care se zbat majoritatea românilor, cheltu­iala e inoportună. Dar nu poţi să te prefaci că nu vezi un argument solid : finanţarea partidelor politice şi a cam­paniilor electorale este strâns legată de feno­menul de corupţie. O simplă privire pe site-ul Autorităţii Electo­rale Permanente ridică semne de întrebare, atâta vreme cât arată clar că numai în campania pentru prezi­denţialele din 2009, cele patru mari partide de pe scena politică au avut între venituri şi cheltuieli un minus total de 15.947.049,69 de lei (P.N.L a înregistrat un minus de 5.660.008,09 lei, P.D.-L., -5.296.993 lei, Alianţa P.S.D.+P.C., -4.903.731,85 lei, iar U.D.M.R., -86.316,75 lei). Primele întrebări care îţi vin în minte văzând aceste cifre sunt : Cine a suportat aceste pierderi? Şi, mai ales, de ce le suportă?