Cum Programul Naţional de Prevenire şi Tratament a Cancerului ar fi mult mai eficient dacă ar fi “personalizat” teritorial, în funcţie de incidenţa pe regiuni a anumitor tipuri de cancer, în 2008, România a creat, la insistenţele Uniunii Europene, Registrul Naţional de Cancer. E vorba de un program de monitorizare extrem de complex, pe care Ministerul Sănătăţii l-a iniţiat şi, deşi a promis, a uitat să-l mai şi finanţeze. Aşa că e dus mai departe, fără o finanţare specială, de către medicii “fericiţi” cu implementarea acestuia.


O bază de date uriaşă legată de afecţiunile oncologice

Din cauză că în foarte multe zone ale ţării incidenţa anumitor tipuri de cancer este în creştere, Ministerul Sănătăţii, în urma presiunilor U.E., a creat Registrul Naţional de Cancer, o bază largă de date legată de particularităţile zonale ale afecţiunilor oncologice. Utilizarea fondurilor din Programul Naţional de Prevenire şi Tratament a Cancerului în funcţie de aceste particularităţi zonale duc la o luptă mult mai eficientă cu “boala secolului”. Tocmai de aceea, în toate ţările vest-europene există astfel de baze de date, naţionale şi teritoriale. Acestea sunt instrumente deosebit de importante, atât pentru specialiştii care lucrează în acest domeniu, cât şi pentru instituţiile guvernamentale, care îşi pot organiza politicile pe baza datelor obţinute din aceste registre.  
În urma iniţiativei de înfiinţare a Registrului Naţional de Cancer, s-a creat şi o structură teritorială. E vorba de Centrul de Implementare a Registrului Regional de Cancer Vest, al cărui rol este de a asigura coordonarea activităţilor de înregistrare a datelor legate de afecţiunile oncologice din judeţele Regiunii de Dezvoltare Vest : Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. “Din păcate, nu sunt fonduri alocate special în acest sens. De fapt, nu au fost niciodată – Ministerul Sănătăţii a promis, odată cu înfiinţarea Registrului, că va aloca o serie de fonduri speciale pentru finanţarea acestui program, promisiune care nu a fost însă respectată. Noi continuăm să facem monitorizare, însă pentru această activitate ar fi nevoie şi de fonduri speciale, şi de resurse umane suplimentare”, ne-a declarat medicul Camelia Claici, coordonatorul Centrului de Implementare a Registrului Regional de Cancer Vest.


Peste 2.200 de cazuri noi de cancer apar anual în Timiş

Potrivit ultimului raport anual al Registrului Regional de Cancer Vest, în Timiş apar anual peste 2.200 de cazuri noi de cancer. Incidenţa anuală este de 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. În Timiş se înregistrează cea mai mare prevalenţă a cancerului din zona de vest – 25‰, faţă de 24‰ în Caraş-Severin, 23‰ în Arad sau 17‰ în Hunedoara. De asemenea, Timişul e pe locul doi în regiunea de vest ca mortalitate cauzată de cancer – Aradul e primul, cu 245 de decese la 100.000 de locuitori, urmează Timişul cu 240 de decese la 100.000 de locuitori, 239 de decese la 100.000 de locuitori în Caraş-Severin şi 218 decese la 100.000 de locuitori în Hunedoara. Potrivit aceluiaşi Registru Regional de Cancer, cele mai des întâlnite afecţiuni oncologice din Timiş sunt cancerul bronhopulmonar, cancerul colorectal, cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul de stomac, cancerul de prostată şi cancerul de piele, care reprezintă peste 60% din totalul cazurilor noi.