Finanţări europene absorbite cu încetinitorul

Parlamentul European a fost, zilele trecute, gazda uneia dintre cele mai ample dezbateri legate de deficienţele ce ţin de absorbţia fondurilor europene. În acest context, România a fost menţionată ca una dintre ţările cu capacitate scăzută de absorbţie, fiind adusă în discuţie posibilitatea creării unei structuri ministeriale specializate doar pe finanţări europene.

Nemulţumiri şi recomandări venite dinspre C.E.

În condiţiile în care Uniu­nea Europeană contribuie cu milioa­ne de euro la dezvoltarea regio­nală şi există rezerve le­gate de cheltuirea eficientă a acestor bani, zilele trecute, la Parlamen­tul European a fost organizată una dintre cele mai ample dezba­teri cu privire la ab­sorbţia fon­du­rilor europene. Europarlamen­ta­rii au discutat despre viitorul acestor fonduri, în condiţiile în care s-a stabilit că numai 10% din fondurile structurale ajung la regiunile mai sărace.

Cu ocazia acestei dezba­teri, România a fost dată, din nou, ca exemplu de ţară care atrage extrem de puţine fonduri euro­pene. “În România am făcut o investigaţie. De exemplu, la o agenţie regională au trecut 35 de zile până ce oraşul a defini­tivat proiectul, agenţiei re­gionale i-au trebuit 60 de zile şi au mai trecut 260 de zile până să fie aprobat de Guvern”, a declarat un eurodeputat, a cărui identitate e ţinută secretă de portalul Euractiv.

De asemenea, România a fost adusă în discuţie în contex­tul în care, pe 20 iunie, Comisia Europeană a oprit temporar fi­nanţări în valoare de 800 de mi­lioane de euro în cadrul unui pro­gram manageriat de Ministerul Dezvoltării. Pe fondul acestor dis­cuţii, s-a avansat ideea înfiinţă­rii unui Minister al Fondurilor Eu­ropene care să gestioneze toate programele finanţate de U.E.

Modelul nu este unul nou. Bulgaria, aflată în aceeaşi situa­ţie ca România, a înfiinţat în 2010 un astfel de minister şi a reuşit într-un singur an să crească rata de absorbţie de la 1% la 10%.

Comisia Europeană a lăsat să se înţeleagă că doreşte cel puţin desemnarea unui respon­sabil politic pentru gestionarea pe orizontală a problematicii fon­durilor europene, precizând că acest responsabil politic nu ar prelua autorităţile de manage­ment de la ministere, dar ar ges­tiona aspecte precum licitaţiile.

Formula concretă prin care se va realiza acest lucru a rămas, însă, la latitudinea autorităţilor române. “Noi am salutat orice iniţiativă de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor regionale şi de îmbunătăţire a coordonării acestora”, a declarat în acest sens Ton Van Lierop, purtător de cuvânt al C.E.

Finanţări de peste 430 de milioane de euro pentru vestul ţării

Reprezentanţii structurii locale care se ocupă de imple­men­tarea Programului Opera­ţional Regional spun că ab­sorb­ţia de fonduri, ca şi derularea de proiecte la nivel local, a decurs bine în vestul ţării.

Alocarea financiară a Pro­gramului Operaţional Regional pentru Regiunea Vest în pe­rioa­da  2007 - 2013 este de 432,07 milioane de euro, reprezentând aproximativ 10,34% din totalul fondurilor alocate finanţării P.O.R.

Până în prezent au fost depuse la sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest, pentru solicitare de finanţare rambursabilă prin Programul Operaţionale Regional, peste 700 de proiecte.

De asemenea, au fost con­tractate 134 de proiecte, cu o va­loare totală de 346 de milioane de euro, din care 250 de milioa­ne de euro reprezintă valoarea finanţării nerambursabile. Până în prezent, gradul de contrac­tare, pe Programul Operaţional Regional, este de peste 60% în vestul ţării.

Sorin Maxim, directorul A.D.R. Vest, spune că, pe par­tea de vest a ţării, s-a scurtat şi timpul dintre momentul depu­nerii unui proiect şi momentul aprobării : “Pe anumite com­po­nente, de exemplu, derularea tu­­turor procedurilor s-a îmbu­nă­tăţit. În plus, nu mai sunt atât de multe proiecte depuse, pen­tru că o parte din componente s-au în­chis, fiind atinsă valoarea maxi­mă a finanţării”, explică Sorin Maxim, directorul A.D.R. Vest.