Finanţările pentru reabilitările de parcuri – “descoperite” la Timişoara

După ce de-a lungul timpului a pompat sume uriaşe în reabilitări şi mdernizări de parcuri mai mult sau mai puţin inspirate, Primăria Timişoara pare să fi “descoperit” posibilitatea de finanţare a acestui tip de lucrări cu fonduri europene din Programul Operaţional Regional. Aşa se face că la sfârşitul săptămânii trecute s-a semnat contractul de finanţare pentru un program P.O.R. de peste 5,6 milioane de lei ce vizează modernizarea Parcului Rozelor.

Un proiect “în premieră”

Deşi de mai bine de patru ani ar fi avut posibilitatea să acceseze fonduri pentru reabilitatea spaţiilor verzi din oraş, abia acum Primăria Timişoara a semnat un contract de finanţare ne­ram­bursabilă pentru un proiect de mo­dernizare a Parcului Rozelor pentru care se va primi finanţare în cadrul Pro­gramului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 - „Spri­jinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”.

Proiectul, în valoare de 5,6 milioa­ne de lei, urmează a fi implementat pe o perioadă de 11 luni, presupunându-se că va fi gata anul viitor în luna iulie.

Obiectivul proiectului îl constituie “introducerea acestui parc în circuitul turistic al Polului de Creştere Timi­şoa­ra”, precizându-se că acesta va avea un rol definitoriu în îmbunătăţirea cali­tăţii mediului din Timişoara şi “îmbu­nătăţirea sănătăţii cetăţenilor, prin crearea unui habitat ecologic, confor­tabil şi atractiv şi dezvoltarea infra­structurii de agrement şi recreere - con­diţii necesare pentru încurajarea petrecerii timpului liber în natură”.

Dincolo de aceste scopuri mai mult sau mai puţin abstracte, proiectul prevede întreţinerea şi completarea vegetaţiei existente, gazonarea supra­fe­­ţelor verzi, refacerea reţelei de alei pietonale din pavele din beton şi piatra, recondiţionarea mobilierului urban existent şi completarea acestuia, com­pletarea sistemului de iluminat clasic cu corpuri de iluminat decorative foto­voltaice, refacerea împrejmuirii, con­solidarea şi modernizarea grupului sa­nitar existent şi instalarea unui sistem de irigare automatizat.

În urma acestor lucrări Parcul Ro­zelor se va alege cu 11.000 de metri pătraţi de suprafaţă gazonată, peste 9.000 de butaşi de trandafiri, 77 de bănci noi, 35 de coşuri de gunoi şi 70 de stâlpi de iluminat foto-voltaici.

Oportunităţi ratate

Deşi e îmbucurător faptul că Pri­mă­­ria a reuşit să acceseze această fi­nan­ţare care va schimba în bine faţa Parcului Rozelor, rămâne un semn de întrebare cu privire la motivele pentru care municipalitatea nu a atras mai re­pede alte finanţări prin Programul Ope­raţional Regional (accesibil din 2007) pentru refacerea şi modernizarea unor parcuri. În acest sens, s-ar fi putut obţi­ne o finanţare similară şi pentru rea­menajarea Parcului Poporului, spre ca­re s-au dus sume importante din buge­tul local. Aprobat cu un deviz iniţial de 800.000 de lei, bugetul proiectului de amenajare a Parcului Poporului a ne­cesitat suplimentări ulterioare de bu­get, cauza invocată fiind... ploile acide din anii 2007-2009. La inaugurarea făcută în acest an au existat voci care au susţinut că gardul construit acum este de o mult mai proastă calitate decât cel făcut în urmă cu 100 de ani, iar cărămida se sfărâmă. 

Devizul lucrării a fost “umflat” şi de studiile de reabilitate care nu au mai fost concretizate ani în şir, necesitând refacere pentru a putea fi utilizate.   

Ca atare, sume importante din bugetul local, care puteau fi alocate spre alte zone prioritare de finanţare ar fi putut fi economisite dacă s-ar fi reuşit atragerea de finanţări europene pentru acest proiect, mai ales că fi­nanţarea modernizării Parcului Roze­lor dovedeşte că există deschidere pentru acest tip de finanţări.

Deficit de spaţii verzi

Deşi suprafaţa verde a Timişoarei poate părea una destul de mare – 486 de hectare, raportarea pe cap de locui­tor dovedeşte că e insuficientă. Astfel, în Timişoara există 15 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în timp ce la Sânnicolau Mare sunt 43 de me­tri pătraţi pe cap de locuitor, la Buziaş 80 de metri pătraţi, la Deta 125, la Fă­get 280 iar la Jimbolia 310.

“Noi ne-am implicat ori de câte ori a fost nevoie, pentru ca în Timişoara să nu scadă suprafaţa verde. Între 2006 şi 2008 a fost o întreagă dispută pe aceas­tă temă vizând bulevardul Revoluţiei. Din fericire, orice studiu de fezabili­tate care prevede lucrări pe spaţiile verzi din municipiu trebuie să primeas­că avizul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului. De altfel, noi vom avea în perioada următoare şi o controa­­le legate de aceste parcări ecologice amenajate de Primărie – pentru că nu e în ordine să transformi spaţiul verde în parcare ecologică. Dacă se dorea realizarea de astfel de parcări, trebuia să se spargă cele existente, de beton, şi să se amenajeze parcări ecologice”, ne-a declarat Marian Eperieş, şeful Gărzii de Mediu Timiş.