Fiul primarului proiectează o clinică P + 5E într-o zonă de case

Felul în care arată Timişoara, atât în zonele centrale, cât şi în cele de periferie, este elocvent pentru felul în care s-au aprobat în ultimii ani planuri de urbanism şi s-au dat autorizaţii de construcţie. Nu o dată, s-a dovedit că împărţirea pe zone a municipiului este o noţiune teoretică, regimul de înălţime al unor astfel de zone fiind modificat în extrem de multe moduri. O mostră de construcţie de acest fel este şi un centru medical cu cinci etaje, care urmează a fi ridicat într-o zonă în care, după cum se menţionează chiar în planul urbanistic de detaliu, există în marea majoritate case cu cel mult două etaje. Proiectantul este arhitectul George Ciuhandu, fiul primarului Gheorghe Ciuhandu.

Regim de înălţime original

Despre felul în care se respectă în Timişoara specificul zonelor reziden­ţiale, unde trebuie păstrat un anumit re­gim de înălţime, s-a vorbit de nenumă­rate ori. Totuşi, apar noi şi noi cazuri controversate de acest gen, care lasă impresia că standardele de construcţie ale unei zone sunt doar teoretice.

O situaţie recentă  ce poate ridica semne de întrebare este cea a unei clinici medicale a S.C. Medicis’s S.R.L., ce urmează a fi rea­lizată pe strada Ciprian Porumbescu, la numărul 9. În documentaţia scrisă, publicată pe site-ul Primăriei, apare foarte discret numărul de etaje pe care îl va avea acest centru medical, iar din schiţele ataşate planului urbanistic de detaliu se poate vedea cum se în­ca­drează res­pectiva nouă construcţie în acea zonă în care clădirile trebuie să respecte un regim de înălţime specific. În acest sens, se precizează destul de clar, chiar în planul urbanistic de deta­liu, că strada Ciprian Porumbescu face parte din Unitatea Teritorială de Refe­rinţă 47 şi este destinată unităţilor re­zidenţiale – clădiri cu parter, parter plus un etaj, parter plus două etaje. Docu­men­tul mai prevede, pentru a justifica construcţia respectivului centru, faptul că zona are inserţii de locuinţe colec­tive P+4 (P+8) şi zone pentru in­sti­tuţii publice şi servicii de interes general.“În prezent sunt admi­se utili­zări func­ţionale cum ar fi : locuin­ţele individuale cu caracter urban, lo­cuinţe colective, conversia locuinţelor în alte funcţiuni ce nu afectează zona de locuit (comerţ, servicii, adminis­tra­ţie, cultură, sănă­tate, învăţământ, cult), instituţii publice şi servicii, spaţii verzi amena­jate, accese carosabile, pietonale, par­caje garaje, piste ciclişti, reţele teh­ni­co-edilitare şi construcţii aferente”.

Suprafaţa totală de teren ce se va amenaja în zonă va fi de 3.210 metri pă­traţi, iar suprafaţa maximă construită la sol va fi de 1.284 de metri pătraţi, reprezentând 40% din suprafaţa totală. Cât despre regimul de înălţime propus, acesta va fi “D + P + 5E” – adică de­misol, plus parter, plus cinci etaje.

Proiectul se va desfăşura etapizat, în etapa iniţială urmând a fi construit un corp de clădire de aproximativ 740 de metri pătraţi, ce reprezintă un com­plex de sănătate care va reuni cabinete de medicină generală, zone de recep­ţie, sală de conferinţe, spaţii comerciale.

Nu e lipsit de importanţă să se menţioneze că proiectantul lucrării este S.C. MG Building Design S.R.L, firma la care activează arhitectul George Ciuhandu, fiul primarului în funcţie Gheorghe Ciuhandu.

Deşi în documentaţia înaintată Primăriei se precizează că regimul de înălţime propus este “D + P+ 5E”, re­prezentanţii firmei al cărei reprezen­tant este George Ciuhandu precizează că parametrii tehnici respectă toate nor­mele şi regulamentele de urbanism in vigoare. “De altfel, fără respectarea acestora, nu ar fi posibilă obţinerea avi­zelor necesare aprobării Planului Ur­banistic de Detaliu. Proiectul propune un regim de înălţime descrescător (P+4E+Er – la stradă, P+4E– următorul modul, respectiv P+3E+Er către inte­riorul parcelei), concept însuşit de Co­misia Tehnica de Urbanism. Acest re­gim de înălţime poate fi atins având în vedere caracterul eterogen al cvarta­lului (chiar imobilul alipit are un regim de înălţime P+4E). De asemenea, pe partea opusă a străzii Porumbescu există un imobil cu regim de înălţime similar celui propus în proiectul nostru, adică P+4E+M”, spun reprezentanţii societăţii. 

  Pe lângă regimul de înălţime care ridică semne de întrebare cu pri­vire la specificul unei zone de case în care se presupune că trebuie protejată intimi­tatea localnicilor, proiectul mai preve­de şi un alt aspect care ar putea genera probleme : terenul respectiv, deşi are mai mult de 3.200 de metri pă­traţi, are o deschidere la strada Ci­prian Porum­bescu de doar 26 de metri pătraţi, aceas­ta în condiţiile în care specificul res­pectivului proiect este unul ce presu­pune un volum de trafic rutier destul de mare, aceasta în contextul în care chiar în planul urbanis­tic de detaliu se specifică faptul că “re­feritor la distribuţia  zilnică existentă a traficului, se constată că în perioada din mijlocul zilei, traficul este sporit”.

Totuşi, reprezentanţii firmei proiec­tante ţin să precizeze şi la acest aspect că “cu privire la frontul stradal, vă putem spune că proiectul a primit aviz favora­bil în cadrul Comisiei de Circulaţie. Nu sunt prevăzute servicii de urgenţă pen­tru care să  fie necesar un trafic gene­rat de ambulanţe. Serviciile preconizate sunt cele ale unei clinici medicale obiş­nuite, aşa cum funcţionează majorita­tea clinicilor private din Timişoara.”

Dezbatere publică la cerere

La fel de interesant este în acest context şi modul în care este dezbătut respectivul proiect. Primăria susţine că a luat toate măsurile pentru a aduce acest proiect la cunoştinţa timişore­nilor, cu precădere celor din zona viza­tă. Astfel, Municipalitatea precizează că a afişat pe site-ul oficial, începând cu 18 iulie, demararea etapei I a proiec­tului, a postat “pe patru panouri anun­ţul cu privire la lucarea propusă, dintre care unul pe parcela care a generat pla­nul urbanistic de detaliu”, că a expe­diat prin Poştă anunţuri cu privire la planul urbanistic de detaliu al Centrului Medical de pe strada Ciprian Porum­bescu la 12 proprietari de parcele învecinate şi că, în perioada 20 iulie - 9 august, s-ar fi desfăşurat consultarea şi informarea publicului cu privire la această documentaţie.

Deşi reprezentanţii Primăriei susţin că şi-au făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte avizarea celor interesaţi de acest proiect, şi docu­mentaţia a putut fi consultată la sediul Biroului de dezvoltare urbană şi aviza­re planuri urbanistice de detaliu şi zonale,nicio persoană nu a solicitat consultarea respectivei documentaţii la sediul Primăriei. “Noi am trimis adrese, am publicat anunţuri, însă de atunci şi până în prezent nu s-au înregistrat sesizări sau solicitări de organizare a unei dezbateri publice legate de acel centru medical de pe stra­da Ciprian Porumbescu. Ca atare, nu a fost organizată o dezbatere publi­că pe această temă. Este însă doar pri­ma fază din derularea acelui proiect”,declară Ciprian Cădariu, şeful Birou­lui Urbanism din Primăria Timişoara.

Aşa stând lucrurile, s-a considerat că această etapă a fost finalizată, şi s-a precizat că se începe circuitul de avizare pentru documentaţia Planului Urbanistic Detaliu. “Proiectul la care faceţi referire respectă normativele şi regulamentele în vigoare, respectiv parcurge adlitteram procedurile de informare şi consultare a publicului aprobate de Consiliul Local Ti­mi­şoara”, precizează reprezentanţii fir­mei pe care o reprezintă George Ciu­handu. 

Radu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişoarei : “Nu ar trebui să se amestece clădiri cu două etaje cu clădiri cu cinci etaje”

Felul în care se respectă regimul de înălţime pe anumite zone din Timi­şoara a generat nu o dată controverse şi scandaluri în Timişoara.

O serie de experţi în arhitectură susţin că măcar cele trei regimuri “clasice” de înălţime din oraş – parter, parter plus două etaje, parter plus cinci etaje sau mai mult nu trebuie să se amestece. “Fiind vorba şi de chestiuni cum ar fi densitatea sau proporţia spaţiilor verzi, nu ar trebui să se ames­tece în aceeaşi zonă clădirile gen par­ter plus cel mult două etaje cu clădiri cu parter plus cinci etaje sau mai multe. Până la par­ter plus două etaje, încadarea se face la locuinţe indi­viduale. De la parter plus cinci etaje, în sus, deja vorbim de lo­cuinţe colective. Acestea au un cu totul alt regim, şi nu este recomandată ames­tecarea lor”,declară conf. dr. Radu Radoslav (foto), fost arhitect-şef al oraşului, re­prezentant al Regis­trului Urbaniştilor din România, Regiu­nea de Vest.

Radu Radoslav mai spune că nu o dată au existat încălcări ale acestei reguli de bază, legate de separarea celor două tipuri fundamentale diferite de clădiri, cu specific şi funcţionalităţi diferite, invocându-se principiul mi­xajului funcţional, în ideea că în zone preponderent de case trebuie să existe şi clădiri cu diverse funcţionalităţi, chiar dacă nu se încadrează în regimul de înălţime al zonei. “Sunt două prin­cipii care s-au dovedit a fi opuse – pe de o parte, acesta al mixajului func­ţional, cu clădiri cu diverse utilităţi, pe de cealaltă parte, principiul nea­mestecării clădirilor cu regimuri de înălţime clar diferite. Cert este că, în principiu, nu e corect să amesteci în aceeaşi zonă clădiri p+2 cu clădiri p+5 sau mai înalte. Dacă se doresc clădiri funcţionale mai înalte, acestea ar trebui grupate în zone cu acest spe­cific”.