Focare de antrax descoperite în Serbia, la câţiva kilometri de Timiş

Inspectorii Ministerului sârb al Agriculturii au anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, existenţa unor focare de antrax descoperite în Serbia la doar câţiva kilometri de graniţa românească, în zona Jimbolia. Autorităţile sanitar-veterinare timişene au anunţat instituirea unor măsuri speciale de protecţie, în condiţiile în care antraxul este o boală infecţioasă care afectează nu doar animalele, ci şi oamenii.

Cazuri de infecţie, confirmate în localităţi apropiate de Jimbolia şi Comloşu Mare

Ministerul Agriculturii din Serbia a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute depistarea a două focare de antrax în două sate din nord-estul ţării, situate în apropierea frontierei cu România.

Focarele de antrax au apărut la ferme din satele Bocar şi Novo Miloşe­vo, situate în apropierea orăşelului Novi Becej, la aproximativ 20 de kilo­metri de frontiera cu România. Satul Niovo Miloşevo, de exemplu, e la o dis­tanţă de câţiva kilometri de Jimbolia şi Comloşu Mare, şi de aceea Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a dispus luarea unor măsuri speciale în zonă.

“În mod normal antraxul nu se transmite pe distanţe mari. Oricum, s-au luat măsuri de supraveghere a efecti­velor de animale susceptibile, insti­tuindu-se totodată interdicţia sacrifi­cării animalelor suspecte, pentru că, în cazul în care un astfel de animal infec­tat este tăiat, sporii se răspândesc şi se transformă în nişte forme mult mai rezistente”, ne-a declarat Adrian Po­pa, directorul Direcţiei Sanitar Veteri­nare şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş.

Toate transporturile de carne şi de produse din carne din Serbia sunt verificate în laboratoarele de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa.

Totodată, reprezentanţii D.S.V.­S.A. spun că s-a finalizat licitaţia pen­tru achiziţionarea vaccinului anti-an­trax şi că se va trece la vaccinarea efecti­ve­lor de animale care pot con­tacta boala.

“Situaţia este sub control, colegii nostri din Caraş-Severin, Timiş, Mehe­dinţi şi Arad sunt în stare de alertă şi acţionează conform celor stabilite prin Programele Strategice. Asigurăm opinia publică din România, mai ales din zonele de la graniţa cu Republica Serbia, că medicii veterinari sunt la datorie, ca întotdeauna, şi fac tot ceea ce trebuie pentru ca animalele şi oamenii să nu fie în pericol”, a declarat preşedintele A.N.S.V.S.A., Radu Roa­tiş-Cheţan.

De asemenea, pentru prevenirea oricărui risc, preşedintele ANSVSA a dispus“monitorizarea foarte atentă a tuturor mişcărilor interjudeţene de animale”, din zona Caraş-Severin, Timiş, Mehedinţi şi Arad.

De altfel, şi Ministerul sârb al Agri­culturii a instituit zone de carantină în cele două sate unde s-au depistat cazu­rile de antrax, pentru protejarea per­soanelor şi animalelor. Deja două per­soane au fost spitalizate pentru că in­traseră în contact cu un animal mort de antrax. Cazuri de infecţie cu antrax au fost depistate şi în satul bulgar Ieni Kadin, situat în apropiere de frontiera cu Turcia. Animalele infectate au fost sacrificate de autorităţi, care au insti­tuit o zonă de carantină

O boală care poate infecta şi oamenii

Antrax-ul este o boală infecţioasă şi contagioasă, care poate apărea la animale, dar şi la oameni, manifestată prin abcese pulmonare, gastroin­tes­tinale şi cutanate.

Popular se mai numeşte buba neagră, cărbune sau dalac. 

Animalele contactează boala din apa contaminată pe care o beau. Su­pra­feţele de pe care se adapă animalele pot rămâne infectate pentru mai mulţi ani.

“Sporii pot sta în sol şi 40-50 de ani, şi, aduşi la suprafaţă accidental, să declanşeze boala”, spune Adrian Popa.

De asemenea, produsele anima­liere cum ar fi oase, piei, păr sau blană rămân grav contaminate şi după moar­tea gazdei. Această proprietate a bolii este posibilă datorita sporilor, particule mici şi inactive ale bacteriei care dau posibilitatea bolii să supravieţuiască pentru o perioadă mai lungă de timp în condiţii diverse. 

Antraxul este răspândit în aproa­pe toate ţările lumii, dar frecvenţa apariţiei este variabilă şi dependentă în special de climă. Răspândirea bolii este mai mi­că în ţările cu climă rece, din cauza con­diţiilor nefavorabile pentru producerea de spori, acest proces fiind slab la 20°C şi încetând complet sub 14°C. De aceea, în zonele cu climă temperată sau cal­dă, antraxul este mai des întâlnit.

În România, în trecut, antraxul a cunoscut o mare răspândire şi a produs mari pierderi, dar în prezent, pagubele produse de antrax sunt în continuă scădere. Scăderea frecvenţei apariţiei de antrax se explică prin extinderea vaccinărilor anticărbunoase şi prin aplicarea mai severă a măsurilor sanitare veterinare privind în special distrugerea cadavrelor.