Fără să conteze doctrina, orientarea sau platforma- program, se pare că în România, o serie de năravuri ale clasei politice se perpetuează mereu, fără vreo şansă ca lucrurile, în esenţa lor, să se schimbe. Printre aceste năravuri, criticate degeaba de presă şi O.N.G.-uri, se numără şi utilizarea după criterii neclare, necunoscute sau discreţionare a celebrului Fond de Rezervă al Guvernului, care continuă să fie folosit pe post de bani de buzunar ai Executivului, împărţiţi prin ţară după criterii greu de înţeles. În Timiş, împărţeala acestor bani s-a făcut după un tipic greu de înţeles, măcar din prisma faptului că au fost comune care au primit de trei ori mai mulţi bani decât Timişoara.


Bani “de moş Gerilă”

Pentru a nu se isca scan­daluri şi controverse, majo­ritatea Guvernelor care s-au perindat pe scena politică a ţării au preferat să împartă sumele din Fondul de rezervă al Guver­nului pe ultima sută de metri a anului, undeva între Crăciun şi Revelion, când, probabil, se credea, în urma unui raţio­nament empiric, că presa şi O.N.G.-urile sunt absorbite de atmosfera de sărbătoare şi nu mai au timpul sau starea de spirit necesare pentru a face scandal.
Aşa s-a întâmplat şi la sfâr­şitul anului trecut, când banii au fost împărţiţi printr-o hotărâre de guvern dată în 28 decem­brie, când în majoritatea insti­tuţiilor statului nu se mai lucra. La sfârşitul anului, Executivul a avut de împărţit din Fondul de rezervă 177 de milioane de lei, bani despre care a precizat că vor fi repartizaţi adminis­tra­ţiilor locale pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital.
Felul în care s-au repartizat banii pe judeţe, scapă, de ase­menea, logicii normale, putân­du-se însă aprecia că nu s-a ţinut cont nici de cele mai bune con­tribuabile judeţe, nici de mări­mea sau populaţia acestora.
Aşa se face că din acest fond Timişoara a primit suma “fabuloasă” de 300.000 de lei, în condiţiile în care alte municipii din ţară au primit, după cum urmează : 1,5 milioane de lei – Alba Iulia, 2,5 milioane de lei – Braşov, un milion de lei – Buzău, două milioane de lei – Sfântu Gheorghe, şase milioane de lei – Piatra Neamţ şi lista poate continua. Astfel, faţă de Piatra Neamţ, oraşul-campion al repar­tizărilor de sume din Fondul de rezervă, Timişoara a primit de vreo de 20 de ori mai puţin.
Împărţeala nu are logică nici raportată la nivel judeţean. Astfel, dacă Timişoara a primit 300.000 de lei, Lovrinul a primit un milion de lei, la Peciu Nou s-au alocat 435.000 de lei, Şagu­lui i-au revenit 450.000 de lei, existând comune, cum ar fi Dudeştii Vechi, care au primit exact cât a primit şi Timişoara, 300.000 de lei.


O.N.G.-urile au semnalat aberaţiile bugetare

Deşi momentul publicării acestei hotărâri de guvern a fost unul strategic ales, în toiul săr­bătorilor de iarnă, O.N.G.-urile au fost vigilente, iar Gu­vernul şi-a început anul cu o grămadă de critici, bazate pe cifre concrete.
Una dintre organizaţiile ca­re au semnalat repartizarea abe­rantă a banilor din acest fond a fost şi Institutul de Politici Pu­blice. Ignorând toate criticile pu­blice, Guvernul a continuat să trimită autorităţilor locale, şi în 2010, sume din Fondul de rezervă pentru alte destinaţii decât cele stabilite de lege (anu­me, pentru cheltuieli neprevă­zute sau urgente ale autorită­ţilor locale). Destinaţia acestor bani s-a pervertit total faţă de cea gândită iniţial, anume să intervină în situaţii de urgenţă. Fiind la dispoziţie, Guvernele din ultimii ani au înţeles că pot dispune de aceşti bani pentru diverse proiecte locale având în spate şi un evident calcul poli­tic”, spune Elena Iorga, direc­tor de programe al I.P.P., care a monitorizat repartizarea aces­tor sume din Fondul de rezervă al Guvernului, pe parcursul anu­lui trecut.
În acest sens, reprezentan­ţii I.P.P. au amintit că Fondul de rezervă al Guvernului a fost creat în 2002, cu scopul de a aco­peri cheltuielile urgente sau nepre­văzute apărute în timpul exer­ciţiului bugetar. “Ca şi în cazul altor acte normative, prevede­rile sunt suficient de vagi astfel că publicul nu poate afla cum anume evaluează Guvernul care sunt aceste cheltuieli nepre­vă­zute”, spun analiştii I.P.P.
Mai mult, Institutul de Poli­tici Publice a avut curiozitatea de a vedea ce s-a realizat cu aceşti bani pentru urgenţe. Iar rezul­tatele au fost surprin­ză­toare. “La Bucureşti şi la Cluj Napoca, banii din Fondul de rezervă au fost cheltuiţi în cea mai mare par­te pentru con­strucţia/moderni­zarea de sta­dioane, aproape 34 milioane de euro (Bucureşti) şi apro­ximativ 14 milioane de euro (Cluj Na­poca). Un caz special aparte este oraşul Negreşti, judeţul Vaslui, care a primit 2.600.000 de lei (peste 600.000 de euro) pen­tru a achita o serie de dato­rii că­tre... Guvern (Mi­nisterul Dezvoltării Regionale). Cu alte cuvinte, Guvernul alocă bani unei primării ca să îşi achite datoria faţă de o instituţie pu­bli­că, parte a Guvernului”, men­ţio­nează I.P.P.
În opinia specialiştilor I.P.P., aceşti bani publici sunt consi­deraţi resurse de care pot dispu­ne partidele aflate la guvernare în funcţie de criterii necunoscute publicului larg. “Văzând aceste cifre, avem explicaţia lobby-ului pe care îl fac, prin drumuri săptămânale la Bucureşti, pri­marii acestor localităţi pentru a se întâlni personal cu miniştrii şi alţi înalţi funcţionari guver­namentali, dar şi obstinaţia cu care Guvernul refuză să regle­menteze condiţiile clare de uti­lizare a acestui mecanism de finanţare. Reamintim că aceste practici au fost utilizate, pe rând, de toate partidele aflate la guvernare în ultimii opt ani”, pre­cizează reprezentanţii I.P.P.


Guvernul Tăriceanu, aceiaşi algoritmi originali de împărţire

Împărţirea după criterii ciudate a fondurilor aflate la dispoziţia Guvernului nu e nici­decum o noutate. Acest lucru a fost confirmat, anul trecut, de Curtea de Conturi care a pu­blicat un raport care demon­strează cum între 2007 şi înce­putul lui 2009 o serie de fon­duri aflate la dispoziţia Guvernului au fost utilizate, adesea fără nicio justificare, pe investiţii a căror oportunitate era discu­ta­bilă sau care au fost împărţite discreţionar clientelei politice. Nefiind în acei ani la culoarea politică potrivită, administraţia timişeană a fost sărită de la marea împărţeală.
În cazul Fondului de rezer­vă bugetară, banii au mers prioritar, în aceeaşi perioadă, spre judeţele a căror adminis­traţie judeţeană avea aceeaşi culoare politică cu cea a Gu­ver­nului. Astfel, judeţele libe­rale au fost destinaţiile spre care au ajuns cu precădere banii, care nu au fost puţini – 629,5 mi­lioane de euro, în 2007, şi 937,2 milioane de euro, în 2008. Timişul nefiind în graţii, a fost ocolit la majoritatea împărţelilor.
În aceeaşi perioadă, un alt fond folosit discreţionar în pe­rioada 2006 - 2009 a fost Fon­dul Naţional de Dezvoltare ca­re, potrivit legii, trebuie utilizat doar pentru investiţii priori­ta­re. Conform unităţilor auditate de Curtea de Conturi, unităţi în care s-a verificat felul în care au fost utilizaţi banii respectivi, se poate constata că Timişul apare doar onorific în lista judeţelor beneficiare. De fapt, pe lista respectivă, extrem de stufoasă, la judeţele de partid, nu se regăseşte niciun proiect realizat propriu-zis în Timiş.
Astfel, pe lista de obiective finanţate în Timiş apare un proiect alocat Direcţiei Apelor Banat, care nu are însă nicio legătură cu Timişul, fiind vorba de 200.000 de lei alocaţi pentru o investiţie la barajul Buhai - Anina, din Caraş-Severin. Deci, singura legătură cu Timişul e că sediul central al Direcţiei Apelor Banat e în Timişoara. La fel stau lucrurile şi în cazul unei repartiţii de fonduri Direc­ţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, pentru DN 57, pe porţiuni din judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin.


Nemulţumiri şi pe plan local

Felul în care au fost repar­tizaţi, la sfârşitul anului trecut, banii din Fondul de Rezervă al Guvernului a cauzat contro­ver­­se şi nemulţumiri şi pe plan local. “Noi am ţinut cont de ce s-a alocat pe parcursul anului trecut Primăriilor, din aceste fonduri de rezervă, am adunat aceste sume şi, în momentul în care am împărţit pe localităţi fonduri prin C.J.T., am încer­cat să echilibrăm cumva buge­tele Primăriilor. Am repartizat sumele într-un mod cumva reparatoriu faţă de localităţile care au primit cei mai puţini bani, deşi împărţeala ar trebui să fie una corectă de la nivel central”, ne-a declarat Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Economice a Consiliului Jude­ţean Timiş.
În opinia sa, de foarte mul­te ori împărţirea banilor făcută pe plan central a defavorizat Timişoara, deşi din Timişoara se strâng, în judeţ, cele mai multe taxe şi impozite, şi tot Timi­şoara concentrează peste 70% din economia judeţului. “Nu ştiu pe ce criterii se împart bani, dar pot să vă spun că în acest an sunt comune în Timiş, ter­mi­nate din punct de vedere al bu­getului. Noi am atras atenţia asupra acestui aspect, şi trebuie văzut cu toată seriozitatea dacă aceste administraţii se mai pot menţine pe linia de plutire. Şi constat că, contrar tuturor evo­luţiilor acestea îngrijorătoare, mai există planuri să se înfiin­ţeze noi comune în judeţ. Con­sider că aceste intenţii sunt to­tal rupte de realitate şi orien­tate în sens invers faţă de evo­luţia demografică”, mai spune Viorel Sasca.