Fosfaţii, pe cale de a fi interzişi în detergenţi

După ce Comisia Europeană a propus anul trecut interzicerea utilizării fosfaţilor în detergenţii de rufe, deputaţii europeni de la Comisia pentru Mediu au cerut, la începutul săptămânii, extinderea interdicţiei la detergenţii pentru maşinile de spălat vase. Votul în plen este programat pentru luna noiembrie a acestui an.

Interdicţii treptate

Fosfaţii sunt folosiţi în detergenţi pentru combaterea durităţii apei şi o curăţare mai eficientă. Însă ajunse în la­curi şi râuri prin canalizare, aceste substanţe duc la proliferarea algelor, care omoară peştii, lăsându-i fără oxigen.

Deşi unele state membre impun deja restricţii cu privire la fosfaţii din de­tergenţi, limitele variază între ţări di­ferite, unele state bazându-se doar pe acţiunea voluntară a producătorilor de detergenţi. Motivaţia acestor politici este, potrivit Parlamentului European, calitatea inacceptabilă a apelor de su­prafaţă în anumite regiuni, de exemplu în Dunăre sau Marea Baltică.

Deşi principala sursă de fosfaţi în ape este agricultura, din cauza folosirii fer­tilizatorilor, şi detergenţii de rufe con­tribuie în mare măsură la cantitatea de substanţe de acest gen din apă. În mo­mentul de faţă, există alternative pen­tru combaterea durităţii apei, cu nive­luri de eficienţă variate. De aceea de­putaţii europeni de la Comisia pentru Me­diu a Parlamentului European doresc interzicerea fosfaţilor în detergenţii de rufe începând cu 1 ianuarie 2013 şi ex­tinderea interdicţiei la detergenţii pen­tru maşinile de spălat vase (începând cu 2015). Din cauza lipsei unor alternative la fosfaţi în aceşti detergenţi, Comisia a încurajat industria să producă deter­genţi fără fosfaţi pentru maşinile de spălat vase. „Este adevărat că, prin com­paraţie cu piaţa detergenţilor de rufe, progresul în obţinerea unor detergenţi pentru maşinile de spălat vase, care să fie şi eficienţi şi să nu conţină fosfaţi în acelaşi timp, este redus. Cu toate acestea, pe piaţă există deja detergenţi fără fosfaţi, iar producătorii inovează tot timpul. De aceea, ne putem aştepta ca în patru ani, când interdicţia propu­să ar intra în vigoare, marea majoritate, dacă nu toţi producătorii, să poată să ofere produse care să fie conforme aşteptărilor consumatorilor în ceea ce priveşte eficienţa curăţării“, a declarat raportorul britanic Bill Newton Dunn din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa.

„Război” între producătorii de detergenţi şi ecologişti

Cum era de aşteptat, propunerea oficialilor C.E. de interzicere treptată a fosfaţilor din detergenţii de vase şi de rufe este contestată vehement de pro­ducători. Conform Comisiei de Mediu a Parlamentului U.E., compuşii fosfaţi trebuie să nu mai depăşească concen­tra­ţia de 0, 5 grame la un produs standard. Aceste substanţe se pot combina cu nutrienţi de la plante, combinaţia fiind foarte dăunătoare pentru mediul acvatic. Majoritatea fosfaţilor care ajung în ape provin de la fertilizanţii din agricul­tură, furaje, canalizări şi detergenţi.

Producătorii se opun însă acestei propuneri, susţinând că aceşti compuşi nu dăunează mediului. “Această canti­tate de fosfaţi care ajunge în ape este destul de mică şi nu creează probleme mediului. [...] De zece ani în U.E. s-a interzis nonilfenoletoxila­tul, considerat toxic. El se utiliza mai pu­ţin în deter­genţi şi mai mult în produse auxiliare industriale de spălare sau la degre­sanţi. Dar a spune că este inter­zis pro­dusul şi în tehnologiile de condi­ţionare a deşeurilor radioactive este ab­surd”, au precizat reprezentanţii In­stitutului Na­ţional de Cercetare-Dez­voltare pentru Chimie şi Petrochimie.

În Timiş, pe lângă prezenţa în cantităţi care depăşesc limitele nor­male în ape curgătoare, cum ar fi Mu­reşul sau Bega, fosfaţi, în cantităţi foar­te mari, au fost detectaţi şi în apele sub­terane de foraj din zone precum Cer­năteaz, Jimbolia, Birda, Petroman, Şi­pet, Diniaş, Beregsău Mare.

În ceea ce priveşte contaminările cu fosfaţi provenind de la producătorii sau comercianţii locali de detergenţi, reprezentanţii Gărzii de Mediu spun că în ultimii doi ani nu au existat astfel de cazuri. “Pe detergenţi a existat doar o sesizare a unor localnici din Timişoara, care stau în apropierea unei zone in­dustriale în care se produc detergenţi şi care au reclamat mirosul insupor­tabil apărut la anumite intervale ora­re”, ne-a declarat Marian Eperieş, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Timiş.