Fraudele cu fonduri europene, în creştere

Comisia Europeană a publicat raportul său anual cu privire la protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi combaterea fraudei în 2010, document în care se precizează că numărul neregulilor raportate a crescut în aproape toate sectoarele bugetare.

Creşteri îngrijorătoare

Potrivit reprezentanţei Co­­­misiei Europene în Româ­nia, numărul cazurilor de nereguli legate de gestionarea fonduri­lor europene a crescut la 10.332 în 2010, faţă de 7.769 în 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 1,27 % din totalul alocărilor de fonduri din 2010, faţă de 1,13 % în 2009. În medie, cam jumătate din banii alocaţi ilegal sau nejus­tificat nu mai pot fi recuperaţi de la beneficiari. Pentru 2010, procentajul total mediu al bani­lor recuperaţi în raport cu cuan­tumul total afectat de nereguli este de 46%.

Pe segmentul de finanţare legat de agricultură, numărul neregulilor raportate a crescut la 1.825 în 2010, faţă de 1.621 în 2009. În 2010, au fost recu­perate 175 de milioane de euro acordate nejustificat sau nele­gal în programele de finanţare pe domeniul agricol, iar rata de recuperare a crescut de la 39% la 42%.

Şi în domeniul politicilor de coeziune s-au înregistrat creşteri ale numărului de frau­de raportate, vorbindu-se aproa­pe despre o dublare a acestora, de la 4.737 în 2009 la 7.062 în 2010. Pe acest segment fost recuperate anul trecut 611 milioane de euro, iar rata de recuperare a crescut de la 53% la 67%.

Nici în domeniul cheltu­ielilor directe nu s-a stat mai bine : numărul cazurilor de nereguli raportate a crescut la 1.021 în 2010, faţă de 705 în 2009. Şi nu au scăpat de “marja de fraudă” nici politicile de gestionare a resurselor proprii, semnalându-se 4.744 de astfel de cazuri anul trecut.

Doar pe segmentul de fon­duri de preaderare lucrurile au stat mai bine, în sensul că nu­mărul cazurilor de nereguli ra­portate a scăzut la 424 în 2010, faţă de 706 în 2009. În 2010, au fost recuperate de pe acest seg­ment 14 milioane de euro, iar rata de recuperare a crescut de la 27 % la 30 %.

Bulgaria stă mai bine pe segmentul de control naţional 

Raportul legat de dinamica fraudelor cu fonduri europene compară Bulgaria cu România, remarcând faptul că ţara veci­nă a făcut progrese, deoarece majoritatea neregulilor sau suspiciunilor de fraudă cu fon­duri de preaderare sunt depis­tate în primul rând de autori­tăţile naţionale în timp ce, în România, situaţia este contra­ră, neregulile fiind descoperite în urma controlului făcut de structurile comunitare de profil. Raportul mai arată că, în 2010, cele mai multe nereguli au fost depistate prin metoda controlul documen­telor, urmată de me­toda con­tro­lului ulterior, cea mai pro­ductivă metodă de de­tectare fiind controlul de către servi­ciile Comisiei, metodă ca­re a fost deosebit de eficientă în ceea ce priveşte România, dar a dus la depistarea unui nu­măr limitat de cazuri în Unga­ria şi Bulgaria.

Datele C.E. indică şi faptul că 7% dintre neregulile rapor­tate au fost descoperite în urma controalelor inopinate, metode ce au fost folosite în Bulgaria, Cehia, Polonia şi România.

În vestul ţării predomină neregulile la subvenţiile în agricultură

În ceea ce priveşte Ro­mânia, nu întotdeauna rata de absorbţie a fondurilor europene dintr-o anumită regiune este direct proporţională cu marja de fraudă. Exemplul vestului ţării demonstrează foarte clar acest lucru. Astfel, în Timiş ne­reguli au fost descoperite mai degrabă pe segmentul subven­ţiilor pentru agricultură, date prin Agenţia de Plăţi şi Inter­venţie în Agricultură, pentru suprafeţele cultivate. Folosirea de falsuri pentru obţinerea aces­tui gen de subvenţii a făcut ca în Timiş să existe deja o serie de sentinţe definitive şi irevoca­bile, în care funcţionari din ca­drul unor Primării sau chiar pri­mari au primit închisoare cu sus­pendare pentru neregulile legate de procedurile de obţine­re a fondurilor europene. To­tuşi, pe segmentul de finanţări la care are una dintre cele mai bune rate de absorbţie din ţară – Programul Operaţional Regio­nal 2007 - 2013, Timişul nu a avut cazuri flagrante de fraudă.

E un aspect pe care îl con­firmă şi directorul Agenţiei de Dezvol­tare Regională Vest, So­rin Maxim, care ne-a declarat : “Nu au existat până acum nere­guli majore, care să privească chestiuni de ordin penal, deşi numărul proietelor derulate pe Programul Operaţional Regio­nal e destul de mare. Au mai existat nereguli minore, pro­cedurale, care sunt inerente, dar cazuri grave de gestionare defectuoasă a fondurilor struc­turale nu am avut în vestul ţării”.