După cum s-a văzut încă din adeziunea la rezoluţia Consiliului Rectorilor, prin care, în urmă cu câteva săptămâni, era condamnată în termeni duri noua Lege a Educaţiei, în special prevederile legate de pensionarea profesorilor universitari la împlinirea vârstei de 65 de ani, la nivelul conducerii unor universităţi timişorene continuă acţiunile de protest. Cea mai recentă din această serie este declaraţia rectorului Universităţii Politehnice Timişoara, Nicolae Robu, care a declarat că refuză să aleagă între calitatea de senator şi cea de rector.

Rectorul Universităţii Politehni­ce, profesor universitar dr. Nicolae Robu, senator P.N.L., a declarat că refuză să se supună prevederilor noii Legi a Educaţiei, potrivit cărora ar trebui să opteze între calitatea de senator şi cea de rector, aducând în acest sens argumentul neretroacti­vităţii legii. “Câtă vreme art. 364, alin. (2) din această lege spune: «La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale univer­sităţilor se vor stabili în baza pre­zentei legi» – şi chiar dacă acest articol n-ar fi existat, pur şi simplu pe baza principiului sfânt oriunde în lumea civilizată al neretroactivităţii legilor –, eu cred că este limpede pentru orice om de minim bun simţ, că de drept ar fi ca actualele man­date să se deruleze până la finele lor, în termenii în care ele au fost defi­nite de legile pe baza cărora au fost obţinute”, a precizat Nicolae Robu. Senatorul susţine că de la actuala putere, “care excelează doar la hoţie, incompetenţă şi abuz”, nu se putea aştepta la o conduită corectă nici cu ocazia punerii în aplicare a noii Legi a educaţiei.
Parlamentarul timişean afirmă că a fost ales ca rector al Univer­sităţii Politehnica din Timişoara de membrii comunităţii academice a acestei universităţi pentru un man­dat de patru ani şi ca senator al Ro­mâniei, de cetăţenii Timişoarei, cu ştiinţa acestora că e rector. Ba, mai mult, spune Nicolae Robu, “poate tocmai pentru aprecierea pe care mi-o purtau cunoscându-mi prestaţia ca rector – de asemenea, pentru un mandat de patru ani”. Astfel, spune rectorul Politehnicii, nu va renunţa la niciuna dintre funcţii : “N-o să-i dezamăgesc nici pe unii, nici pe ceilalţi conformându-mă dorinţei discreţionare a acestor nefaste personaje ale istoriei României”.
Nicolae Robu ameninţă că va apela la instanţele de judecată pen­tru a contesta aplicarea noii legi, pe care o consideră discreţionară, “cu convingerea că, având de partea mea atât dreptatea de bun simţ, cât şi dreptatea juridică, voi învinge“. În aceeaşi situaţie se află rec­torul Universităţii de Medicină şi Far­macie Timişoara, profesorul universitar dr. Ştefan Drăgulescu, deputat P.D.-L. Din partea acestuia, însă, nu a venit până acum, niciun fel de punct de vedere.


“Nu a cerut nimeni eliminarea din sistem a profesorilor pensionari”

Scriitorul şi profesorul universitar Daniel Vighi, membru al Grupului de Re­formă Universitară al Universităţii de Vest, consideră că inclusiv la Timişoara cei cu “funcţii duble”, vizaţi de noua Lege a Edu­caţiei, ar trebui să aleagă o singură calitate, în perioada următoare. “Dacă refuză, pă­rerea mea e că joacă periculos. Legea este în vigoare şi nu cred că cineva poate spune că, pur şi simplu, nesocoteşte legea, fără niciun fel de consecinţe. Cred că ar trebui să aleagă, e mai simplu pentru toată lumea”.
În afară de această prevedere, care obligă la o opţiune între funcţia de rector şi cea de parlamentar, foarte criticată a fost de către Consiliul Rectorilor şi pre­vederea care se referă la pensionarea pro­fesorilor universitari la vârsta de 65 de ani, care ar crea o situaţie foarte dificilă în universităţi. Ca atare, Consiliul Recto­rilor a solicitat soluţii rapide “pentru a nu perturba anul universitar în desfăşurare, pentru a nu pune universităţile în situaţia de a nu mai îndeplini criteriile de acredita­re, pentru a beneficia de resursa umană cu cea mai înaltă calificare, pentru a nu re­duce potenţialul de cercetare ştiinţifică şi de conducere a lucrărilor de doctorat şi pentru a nu decapita învaţământul superior prin pensionarea în acest an universitar a circa 2000 de profesori universitari”.
Şi aici Daniel Vighi consideră că toţi cei care contestă legea ar trebui să ţină cont de nişte aspecte foarte simple : “Cred că trebuie făcută următoarea disociere, care mi se pare importantă. Vârsta de pensionare se referă nu la calitatea de profesor, pe care nu o ia nimeni, ci la funcţii. Legea spune că nu mai poţi avea funcţii, dar poţi să predai, dacă eşti valid. Din calitatea de om de ştiinţă şi de cultură nu se poate ieşi la pensie. Nu a cerut nimeni eliminarea din sistem a acestor oameni. Sunt mulţi oameni valoroşi, sunt mulţi conducători de doctorate şi aşa mai departe”. Daniel Vighi apreciază că este cazul ca în sistem să li se facă loc şi să li se dea o şansă şi celor mai tineri.
“Mizele acestor reacţii virulente sunt funcţiile, asta e clar”, afirmă profesorul timişorean, care mai spune că şi argumen­taţia că prin noua lege s-ar urmări parti-pris-uri în mediul universitar e una exagerată.