Fructele hotiei

Scriam in ultimul editorial ca riscul ca incomodul, amenintatorul proiect al legii privind infiintarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate sa iasa emasculat din dezbaterile de la Comisia Juridica a Parlamentului, de miercuri seara si joi dimineata, este imens. Temerea, si explicata, si justificata, s-a adeverit. Acest proiect de lege care, daca ar fi ajuns lege in forma gandita initial, ar fi maturat din viata publica si ar fi impins in procese penale multe nume grele, multi actori politici, a urmat, de la inceput, un drum plin de obstacole.
Sa ne amintim ca proiectul fusese trimis de Monica Macovei, la Guvern, inca din vara lui 2005, de unde a fost retras pe motiv de negociere cu partenerii de coalitie. Primavara acestui an l-a prins in acelasi stadiu. Apoi, la presiunile U.E., a intrat, in iulie, in dezbaterea Guvernului, unde, dupa cum declara ministrul Macovei, fara interventia presedintelui, ar fi fost din nou blocat. Legea urma sa fie adoptata in sesiune extrordinara la finalul lunii iulie sau, cel mai tarziu, la inceputul lui august. Tergiversat, a intrat in Parlament abia in 6 septembrie, desi termenul limita pentru adoptarea legii, convenit cu U.E., fusese 7 septembrie.
Parlamentarii P.S.D., P.R.M., P.C. si U.D.M.R. - care, cand a fost vorba de o lege care sa le controleze averile acumulate si sa le ceara sa si le justifice pana la ultimul leu, au gandit la unison si au sabotat-o in corpore - ne-au servit, practic, o lege inoperabila. Semn ca, in ciuda existentei multor matusi, soacre sau alte paravane familiale cu bani in exces, sunt foarte multe averi care trebuie ascunse. Altfel, ne-am trezi ca pentru posesorii lor - sau ai soacrelor ajunse putred de bogate, e drept, de la numirea ginerilor in functii - am avea nevoie de triplarea numarului actual de penitenciare. Practic, prin voturile de la Parlament au fost zadarnicite si eforturile U.E. de a sustine infiintarea acestei agentii. Ramane de vazut cum vor reactiona comisarii europeni la acest act de sabotaj anticoruptie dat, saptamana trecuta, in Parlamentul Romaniei, ramane de vazut daca va gusta mistocarelile cu care au intampinat parlamentarii si aceasta lege, nu numai pe initiatorul sau...
Ce a ramas din prevederile cu care intrase proiectul A.N.I. in ghilotina parlamentarilor? Nimic care sa certifice infiintarea unei Agentii Nationale de Integritate operabile si eficiente. Parlamentarii P.S.D., P.R.M., P.C. si U.D.M.R. - acea “coalitie a momentului”, cum o numise ministrul Monica Macovei - au paralizat practic controlul averilor. I-au amputat A.N.I. si atributiile de control al averilor, lasandu-i doar controlul declaratiilor de avere. I-au amputat si prevederea care-i dadea liber sa controleze averi din 1990 si chiar cinci ani dupa incheierea mandatului. I-au scos, de asemenea, prevederile referitoare la definitia incompatibilitatilor si cele privitoare la verificarea incompatibilitatilor. Cu alte cuvinte, in momentul acesta avem in fata perspectiva unei alte legi caduce. De-a lungul anilor parlamentarii romani si-au dovedit maiestria in a scoate legi ciunte, inoperabile, chiar paravan pentru matrapazlacurile financiare, economice ale multor grupuri de interese, legi votate de ochii lumii, al caror priveghi se facea, practic, in aceeasi zi in care le era semnat certificatul de nastere.
Ar exista doua solutii pentru ca A.N.I. sa iasa in lume onorabil si nu pe post de Barbie prinsa, pe post de eticheta, la bratul unui parlamentar urat, batran, dar bogat. Solutii pentru al caror succes nu poate, totusi, garanta nimeni. In primul rand, exista posibilitatea ca legea sa fie retrimisa de presedinte Parlamentului. Dar cum va incapea pe mana acelorasi “macelari legislativi”, sansele de reusita sunt diminuate din start. In al doilea rand, exista posibilitatea sa beneficiem de o noua transa de presiuni U.E. care, din nou, nu pot garanta reusita.
Pentru a fi mai convingatori in pledoaria pro-averi nejustificate, pro-furt, pro-jaf, pro-coruptie pe care o vor sustine, parlamentarii romani ar putea sa-l ironizeze si sa-l sfideze si pe comisarul Franco Frattini. Asta ca sa se invete minte si el, si U.E., sa-si mai bage nasul in in afacerile si bunastarea “protipendadei” romanesti si sa o lase sa huzureasca, la intrecere cu oligarhii rusi si nababii vetici, intr-o tara ale carei standarde de viata se apropie de cele din statele bananiere.