Odată cu restructurările programate în sectorul bugetar, în urma luptelor interne dintre funcţionarii bine pregătiţi, care doresc să-şi păstreze slujba, şi cei aduşi cu dedicaţie pe un post, a ieşit la iveală că în foarte multe instituţii, în toate judeţele, au existat cazuri în care au fost încadraţi pe funcţii de specialitate şi de răspundere funcţionari a căror pregătire nu avea nicio legătură cu poziţia ocupată. Timişul nu duce lipsă de astfel de exemple, iar existenţa pe posturi bine remunerate a unor astfel de „specialişti” a fost favorizată şi de faptul că structura de specialitate – Autoritatea Naţională a Funcţionarilor Publici – a avut extrem de puţine controale pe această tematică, în ultima perioadă.


Urbanism cu absolvenţi de fizică

Cu prilejul reconfigurării, din luna mai, a Direcţiei de Urbanism a Primăriei Timişoara, şedinţa în care s-au luat în discuţie şi s-au votat schimbările a fost un prilej de replici acide, dar şi de dezvăluiri. Primarul Gheorghe Ciuhandu a considerat nimerit momentul să facă publică informaţia că la una dintre cele mai importante structuri ale Primăriei fuseseră angajaţi oameni care, din punct de vedere al pregătirii lor, nu aveau ce căuta acolo. „Dacă în aprilie 2006 aveam la Direcţia de Urbanism o organigramă de 77 de posturi, din care 45 erau ocupate, în aprilie 2010 numărul de posturi aprobate este de 99, din care sunt ocupate 65. Pe parcurs au venit 25 de persoane, cinci au plecat, dar din cele 25 care au venit trei sunt din interior, iar 22 au venit prin concurs, opt persoane doar au studii de specialitate, alte persoane sunt cu alte studii. Dacă doriţi, vă pot spune şi ce studii, pornind de la matematică, fizică, echipamente termice, mergând până la jurişti. Eu nu contest utilitatea fiecărei meserii şi orice om cu calificare superioară trebuie recunoscut ca atare, dar folosit într-o poziţie în care, într-adevăr, să îşi poată valorifica cunoştinţele”, declara în respectiva şedinţă de Consiliu Local primarul Timişoarei. De asemenea, cu acelaşi prilej, Gheorghe Ciuhandu a ţinut să remarce şi efectele unei asemenea politici de personal, în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei în domeniul urbanismului în Timişoara. „Nu e vina mea că sunt doi jurişti acolo sau că au venit diverse persoane cu pregătire superioară, dar nu în domeniu. Deci lucrul acesta trebuie să înceteze, asta din punct de vedere organizatoric. Nu mi se pare normal să mă anunţe experţii nemţi că se pun termopane în centrul oraşului, să mă anunţe oameni la telefon că aici, în centrul oraşului, la 100 de metri de Primărie, nu ştiu care firmă demolează o clădire, deşi nu are autorizaţie în acest sens. Nu mi se pare normal să aflu aceste chestiuni de la alţii decât cei care sunt angajaţi”.


O practică cu tradiţie

Acest fenomen al angajării în posturi de specialitate a unor persoane care, prin pregătirea lor şi experienţa anterioară, nu au avut nicio tangenţă cu domeniul în care au fost angajaţi nu e nici pe departe unul izolat. În opinia Comisiei parlamentare care a investigat şi în Timiş situaţia dezastruoasă în care a ajuns sistemul îmbunătăţirilor funciare, managementul defectuos din acest sector a fost cauzat de aceleaşi politici de încadrare şi numire în funcţii de conducere care de cele mai multe ori nu au avut nicio legătură cu competenţele profesionale. „Activitatea sucursalelor a fost afectată în anii anteriori şi prin numirile conducerilor pe criterii politice, numiri care au adus în prim plan persoane care nu au avut nicio legătură profesională cu activitatea sucursalei, fapt ce se regăseşte şi în rezultatele economice obţinute (de exemplu, Sucursalele Banat, Cluj, Satu Mare). Este necesar ca managerii numiţi să aibă, în primul rând, o bună pregătire profesională şi, în plan secund, şi politică”, se preciza în respectivul raport parlamentar.


Angajările externe, sursă de nemulţumire în Poliţie

Pe aceeaşi linie, a lipsei de pregătire de specialitate, au fost contestate şi deciziile de angajare a unor cadre din surse externe, în Poliţie, pentru reducerea deficitului de personal. Pe lângă clasicele bareme minime fizice şi psihice, candidaţilor la statutul de poliţist li se cerea întrunirea unor condiţii ciudate, cum ar fi să aibă capacitate deplină de exerciţiu, să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate şi, ceva mai dificil, să cunoască limba română scris şi vorbit. „O parte din concursurile acestea nu au avut nicio treabă cu competenţa sau pregătirea. Un procent deloc mic din cei care s-au prezentat la ele au fost piloşi, candidaţi fără speranţă de ani de zile la Academia de Poliţie sau copii de cadre. Ştiu cazuri concrete în care, la întrebarea ce l-a determinat să aleagă o carieră în Poliţie, un candidat a răspuns : «Vreau să fac bani». Evident că a fost declarat admis. În plus, unii erau prea graşi ca să fugă o sută de metri fără să cadă jos, şi aveau o înălţime de 1,75 numai dacă îşi puneau pantofi cu toc triplu. În momentul în care vedeai că e încadrat un asemenea specimen, te gândeai ce rost a avut să te chinui patru ani să faci Academia de Poliţie”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un absolvent al Academiei de Poliţie, angajat de curând în structurile I.G.P.R.
„În momentul de faţă, în Poliţia Timiş, procentul cadrelor angajate din surse externe este sub 10%. Majoritatea s-au integrat bine, şi au urmat ulterior diverse cursuri de specializare”, ne-a declarat comisarul-şef Şerban Pittner, şeful Serviciului Management Resurse Umane al Poliţiei Timiş.


A.N.F.P. – control sporadic

La solicitarea de a ne preciza care au fost cazurile neregulilor grave depistate în Timiş la controalele făcute, inclusiv pe linia concursurilor sau politicilor de încadrare, structura de profil, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, prin directorul ei Andras Szakal, ne-a furnizat un răspuns care nu mai necesită comentarii, răspuns în care se preciza printre altele că A.N.F.P. nu a urmărit „o analiză strict numerică a cazurilor de încălcare a legislaţiei, defalcată pe fiecare autoritate şi instituţie în parte, număr de funcţionari publici din fiecare judeţ sau fapte săvârşite de funcţionari publici la nivelul fiecărui judeţ, astfel că frecvenţa sesizărilor cu privire la fapte săvârşite de către funcţionari publici din judeţul Timiş nu a făcut obiectul unei analize distincte în formatul de monitorizare”.
Totuşi, o perspectivă a activităţii de control a A.N.F.P. se poate face plecând de la faptul că, de exemplu, rezultatul a aproape 60 de petiţii şi sesizări primite din Timiş pe an în legătură cu activitatea funcţionarilor publici timişeni a fost iniţierea a trei controale tematice, ceea ce înseamnă că rata controalelor demarate pe baza petiţiilor e de aproximativ 5%.
Totuşi, anul acesta, A.N.F.P. a anunţat că a intensificat acţiunile de control în administraţia publică, printre structurile vizitate în acest an numărându-se Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş şi Primăria Tormac din „judeţul Timişoara”. La nivel naţional, principalele nereguli au fost identificate în constituirea comisiilor paritare şi de disciplină, întocmirea fişelor de post şi a fişelor de evaluare, gestionarea declaraţiilor de avere şi de interese, întocmirea planului anual de ocupare a funcţiilor publice, întocmirea şi gestiunea dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici. Ceea ce înseamnă că acelaşi gen de nereguli legate inclusiv de pregătirea corespunzătoare a unor funcţionari au fost identificate şi în acest an.
Existând această structură, cu competenţe directe inclusiv pe zona controlului angajării de personal competent, pregătit corespunzător pe posturile scoase la concurs în aparatul de stat, auto-evaluări nu s-au prea făcut pe acest segment în instituţiile din administraţia locală. „Personal, eu nu ştiu să se fi pus la Consiliul Judeţean în discuţie această problemă, a eventualei ocupări a unor posturi de către funcţionari care nu au pregătire corespunzătoare în domeniu. Ştiu însă că au existat funcţionari care au urmat studii de specialitate, fiind ulterior încadraţi pe posturi corespunzătoare noii pregătiri”, ne-a declarat Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Economice a Consiliului Judeţean Timiş.
„Nu ştiu dacă au existat iniţiative legate de verificarea acestor aspecte. În mod normal, pe această problematică Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este structura abilitată, care se ocupă de aceste politici de cadre”, precizează, la rândul său, Viorel Coifan, fost director al Institutului Naţional de Administraţie.