Furtul de fier vechi, “ocupaţie” globală

Un indicator destul de clar al efectelor dezastruoase pe care le are criza economică la nivel internaţional e şi faptul că au luat amploare furturile de fier vechi. Acestea sunt infracţiuni atribuite de obicei grupurilor de persoane care trăiesc la limita sărăciei. În extrem de multe state europene furturile de fier vechi au pus în pericol siguranţa circulaţiei şi au determinat autorităţile să ia măsuri severe de limitare a fenomenului.

Românii, principali suspecţi în Marea Britanie

Conform presei britanice, bandele de români care se ocupau cu traficul de copii şi cerşetoria organizată în Ma­rea Britanie sunt din ce în ce mai atra­se de afacerile cu metale vechi, graţie profiturilor imediate şi a riscurilor mici de a fi descoperite. Oficialii căilor Fe­rate Brita­ni­ce susţin că, în perioada aprilie - oc­tombrie, au avut loc 1.602 de furturi de componente metalice de infrastruc­tu­ră, care au condus la anu­larea a 1.969 de trenuri şi au provocat pierderi de 8,5 milioane de lire sterline (9.9 milioane de euro).

Poliţia estimează că este doar o problemă de timp până când vor apărea victime, pentru că hoţii de metale vi­zează infrastructura serviciilor de ur­genţă. Astfel, au fost furate cabluri de la sistemul de control al traficului ae­rian de la aeroportul din Stansted, au fost vizate sistemul de comunicaţii prin radio Airwave folosit de Poliţie şi co­municaţiile Pazei de Coastă. “Furtul de metale este mai mult o infracţiune de recesiune, deoarece hoţii le vând uşor distribuitorilor, care plătesc cu bani în numerar. Dar pentru prima dată în acest an vedem infractori străini implicaţi în furtul de metale. Aceştia sunt bande de români sosite în Marea Britanie de ceva vreme. Acestea au fost în spa­tele cerşetoriei organizate şi al altor afa­ceri şi văd această activitate drept o oportunitate pentru a face bani”,a declarat detectivul Chris Hearn, care conduce unitatea privind furturile de metale a Poliţiei britanice a Transpor­tu­rilor. În opinia sa, percepţia infrac­torilor este că riscul de a fi prinşi este mic şi profiturile pot fi foarte mari.

Furturile de fier vechi au luat am­ploare în Marea Britanie şi pentru că preţul metalelor a crescut, cel al cupru­­lui, de exemplu, dublându-se, din 2009 şi ajungând la peste 5.000 de lire sterline (5.800 de euro). Explozia aceasta a pre­ţului s-a produs din cauza cererilor în creştere din China şi India, economii în plină dezvoltare. În luna ianuarie a acestui an s-a înregistrat un record ab­so­lut al numărului de furturi de acest gen, în Marea Britanie – 325 de furturi de cabluri de cupru din reţeua feroviară, reprezentând cel mai mare număr în­registrat până acum. Anul trecut, cele 2.770 de cazuri reprezentau o creştere cu 65% faţă de 2009, iar fenomenul continuă să se agraveze. “Furtul de cablu este cea de-a doua prioritate a noastră, după riscul de atentate teroris­te”, a declarat, pentru Independent on Sunday, Eamonn Caroll, comisar-şef al Poliţiei britanice a Transporturilor.

În pofida supravegherii sporite a liniilor feroviare, hoţii sunt tot mai or­ganizaţi, unii folosind utilaje pentru a smulge tronsoane întregi de cablu din­tr-o singură lovitură. În total, pierderile, inclusiv cele cauzate de întârzierea tre­nu­rilor, s-au dublat, în ultimele 12 luni, atingând 770 de milioane de lire ster­line (900 de milioane de euro).

Tendinţă europeană

Creşterea numărului furturilor de fier vechi nu este un fenomen remar­cat doar în Marea Britanie, ci în ma­joritatea statelor europene.

În Italia, unde primele furturi de cupru au fost semnalate în anii ’90, această infracţiune, considerată rela­tiv nouă, a crescut anul trecut cu 300%, înregistrându-se 1.226 de cazuri, re­prezentând, în medie, trei furturi pe zi. În total, au fost furate 631 de tone de cupru, din cei 16.000 de kilometri de reţele feroviare, producându-se un pre­judiciu de trei milioane de euro Căilor Ferate Italiene. Furturile cele mai importante au loc în Gările din Roma şi Neapole, unde circulaţia a şi fost oprită din cauza furturilor, în noiembrie anul trecut. Dintre cele 29 de persoane ares­tate în acest caz, şapte erau italieni, iar restul, români. Romii care s-au stabilit provi­zoriu în Italia s-au specializat, organi­zând topitorii clandestine. 

Şi în Spania operează bande or­ganizate de spanioli, români sau bul­gari, care sunt deosebit de active mai ales în estul ţării. Potrivit autorităţilor din domeniu, anual, în Catalonia se în­registrează peste 150 de furturi cu prejudicii mari, iar de doi ani, Renfe (Căile Ferate Spaniole) este obligată să ceară scuze lunar, din cauza întârzie­ri­lor provocate de activitatea infracto­rilor. Cei 223 de kilometri de cabluri de cupru, furaţi în 2008, au scăzut la 76 de kilometri, în 2009, dar au crescut în 2010 şi în acest an. Fenomenul afectea­ză şi reţelele de telefonie şi cele electrice. Guvernul a lansat un plan, în noiem­brie, pentru contracararea furturilor. Astfel, autorităţile spaniole au organizat pa­trule mobile, pentru a păzi căile ferate. 

În Bulgaria, furturile de şine, pa­nouri rutiere, cabluri electrice sau de telefonie au crescut brusc. Peste 1.600 de furturi de obiecte metalice, apar­ţi­nând infrastructurii feroviare sau rutie­re, au fost înregistrate în decursul aces­tui an. Căile ferate sunt deosebit de afectate, înregistrându-se anual peste 900 de furturi de şine şi alte elemente ale instalaţiilor feroviare, mai mult de 70 de furturi de piese de vagoane şi loco­motive şi peste 250 de atacuri contra trenurilor care transpor­tă me­tale des­tinate reciclării.

Conform BBC, mulţi romi din estul Europei trăiesc din banii luaţi pe fier vechi, pentru că preţul metalelor a cres­cut pentru că deşeurile de fier vechi s-au împuţinat în ultimii ani.

În Ucraina, una dintre primele lo­comotive fabricate în ţară, care cântă­rea 14 tone, şi podul de metal care unea un sat din vestul ţării de restul lumii au fost cele mai inedite furturi de fier vechi.

În Ungaria, redeschiderea Podului Libertăţii peste Dunăre, din Budapesta, închis mai multe luni, pentru reparaţii, a fost amânată, după ce hoţii au furat sute de bârne metalice pregătite pentru acesta. Burlanele şi chiar acoperişurile bisericilor şi plăcile din bronz care comemorează victimele Holocaustului au dispărut şi ele, peste noapte.

În Cehia, cablurile de cupru folo­si­te la semnalizare pe calea ferată sunt foar­te scumpe. 63 de trenuri au fost oprite într-o singură zi, în Praga, perioadă în care astfel de cabluri au dispărut între două staţii. Atât în Cehia, cât şi în Un­garia s-au dat legi care prevăd controa­le mai stricte ale modului de operare a depozitelor de fier vechi. Doar în Unga­ria sunt 20.000 de astfel de depozite.

Nici Franţa nu a scăpat neafec­tată de acest fenomen. Deşi, potrivit legislaţiei franceze, oricine vinde fier vechi trebuie să îşi înregistreze iden­titatea şi să dea detalii despre marfa sa, din cauza creşterii preţurilor multe centre de fier vechi neglijează această obligaţie. Conform Le Figaro, hoţii au furat, în decursului unui an, peste 631 de tone de fier, de-a lungul a 16.000 de kilometri de reţele de căi ferate. De altfel, în acest an autostrada A86, din Franţa, a fost închisă câteva zile, după ce dintr-un tunel au fost furate mai multe cabluri.

“Moda” furturilor de fier a trecut Oceanul

Până nu de mult un fenomen ine­dit în SUA, cazurile de furt de fier vechi cu prejudicii mari au început să le dea de furcă şi autorităţilor americane. În acest an, autorităţile din oraşul North Beaver, Pennsylvania, anunţau că în­cearcă să depisteze un grup de hoţi ca­re a reuşit să demonteze şi să fure un întreg pod metalic, cu lungimea de cir­ca 15 metri şi o lăţime de şase metri, probabil pentru a vinde componentele ca fier vechi. Autorităţile locale afirmă că podul din oţel este evaluat la circa 100.000 de dolari şi a fost dezmembrat în decursul unei săptămâni. Podul se afla într-o zonă împădurită, în apro­pie­rea localităţii North Beaver, aflată la 75 de kilometri nord de Pittsburgh. Struc­tura metalică fusese amplasată la în­ceputul anilor 1900 şi se afla în proprie­tatea companiei New Castle Develop­ment, care limitase accesul public la pod tocmai din cauza furturilor de me­tale semnalate în zonă. Purtătorul de cuvânt al companiei a afirmat că podul era folosit în principal de o firmă locală pentru transportul materialelor, însă aceasta dispune şi de alte rute de acces.