Vijeliile care s-au abătut asupra Timişului în ultima perioadă au dat mari bătăi de cap pompierilor, chemaţi să intervină pentru îndepărtarea pomilor şi a bucăţilor de acoperiş căzute. Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” Timiş spun că imobilele vechi sunt cele mai vulnerabile în faţa rafalelor puternice de vânt. După ultima furtună din Timiş, înregistrată luni seară, vijelia a smuls acoperişul unei case din Timişoara, dar şi un copac din rădăcini, aruncându-l pe şosea.


Acoperişuri luate de vânt

Şapte copaci au fost smulşi din rădăcini şi aruncaţi pe şosea sau peste maşini, în timpul vijeliilor înregistrate în Timiş, în ultimele trei săptămâni. Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” Timiş spun că doar după ultima furtună din Timiş, de luni seară, un copac a fost doborât de rafalele de vânt puternic, iar acoperişul unei case din Timişoara a fost luat de curenţii de aer.
“Clima a suferit o serie de transformări la care suntem martori cu toţii, iar după caniculă ne trezim, deseori, cu furtuni scurte, dar de intensitate mare, care produc multe pagube materiale. În Timiş nu sunt foarte dese intervenţiile pentru acoperişuri căzute în urma furtunilor, dar se întâmplă ca acestea să nu fie legate sau închise bine, iar curenţii de aer intră pe sub streşini şi să le zboare”, spune generalul Mihai Benga, şeful I.S.U. “Banat”. Acesta afirmă că probleme frecvente au pompierii cu căderile de tencuială, mai ales la clădirile de patrimoniu unde nu s-a mai intervenit pentru consolidarea lor.
Şi oficiali ai Inspectoratului de Stat în Construcţii Timiş spun că, în cazul caselor care rămân fără acoperiş, în urma unor vijelii puternice, problema cea mai mare o reprezintă învelitorile clădirilor care, dacă nu sunt legate corespunzător, indiferent că e vorba de clădiri vechi sau noi, ajung să fie smulse. “Noi efectuăm controale la construcţii pentru a stabili dacă e respectată tehnologia şi dacă lucrările au fost avizate de un diriginte atestat. Chiar dacă e nouă construcţia, există un normativ, 130/1999, care prevede că învelitorile trebuie revizuite periodic, la fiecare şase luni”, spune Cristiana Cardoş, şef Serviciu Control Calitate în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii Timiş, organismul tehnic specializat desemnat să exercite controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism şi a regimului de autorizare a construcţiilor.
Cristiana Cardoş mai spune că verificările în privinţa rezistenţei clădirilor, implicit a acoperişurilor, sunt efectuate de experţi tehnici autorizaţi de Ministerul Construcţiilor, aceştia fiind singurii care pot stabili cauza căderii unui acoperiş : “Aceştia pot spune dacă era sau nu legat bine înainte să fi fost smuls de furtună. Probleme însă sunt multe, noi încercăm să-i responsabilizăm pe constructori şi proprietari, le mai trimitem scrisori de avertisment sau le dăm amenzi ca să îi determinăm să ia măsurile de siguranţă cuvenite”.


Sunt normale frecventele alternanţe caniculă - vijelii?

În Timiş, ca de altfel în toată ţara, alternanţa caniculă - vijelii, adesea însoţite de inundaţii, nu mai reprezintă situaţii excepţionale, în ultimii ani, iar meteorologii avertizează că alternanţa aceasta de fenomene extreme va fi la ordinea zilei în viitor. Deşi treceri bruşte de la vreme caniculară la furtuni violente sunt tot mai dese în întreaga ţară, unii meteorologi susţin că astfel de fenomene nu sunt neobişnuite, ci normale, şi pun “neobişnuinţa” cu care sunt caracterizate pe seama presei. “Oamenii se îngrijorează din cauza temperaturilor mari şi a furtunilor, din cauza semnalelor din mass-media. Pentru că nu vorbim de schimbări meteorologice bruşte, de creşteri de temperaturi exagerate. Maxima în România este de 44 de grade. Nu e nimic anormal în această perioadă, aşa se întâmplă vara. Ce este dificil este indicele de temperatură şi umezeală, care nu trebuie să depăşească valori peste 80. Or, în acest an, a fost sistematic depăşit”, spune Aurora Bell, director pe probleme meteo, în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie. În viziunea acesteia, drept normale sunt văzute şi vijeliile foarte puternice care, în ultima vreme, s-au abătut asupra tuturor regiunilor din România, cu o frecvenţă mult mai mare decât în anii trecuţi. Însă, opiniile Aurorei Bell vin în contradicţie chiar cu cercetările realizate de specialiştii climatologi din cadrul instituţiei în care lucrează. Rapoartele A.N.M. – realizate pe baza datelor furnizate de 14 staţii meteorologice din ţară –, evidenţiază o intensificare a fenomenului de încălzire. Potrivit datelor postate pe portalul oficial al A.N.M., în perioada 1961 - 2007, s-a observat o încălzire semnificativă de aproximativ două grade Celsius în toată ţara, în timpul verii. A fost, de asemenea, identificată o tendinţă de creştere a cantităţilor de precipitaţii toamna. Mai mult, în caracterizarea meteorologică a anului 2009 în România, specialiştii A.N.M. arătau că, la nivelul întregii ţări, regimul termic mediu a fost, cu excepţia lunii martie, peste normala climatologică. Potrivit specialiştilor Secţiei de Climatologie a A.N.M., în ultimii ani, terminologia de specialitate utilizează pentru fenomenele meteo extreme noţiunea de hazarde atmosferice. În România, cele mai frecvente hazarde atmosferice sunt precipitaţiile abundente, seceta, temperaturile extreme, valurile de caldură, dar şi viscolul.


Greenpeace avertizează asupra schimbărilor climatice

Specialiştii Greenpeace contrazic, însă, meteorologii şi afirmă că inundaţiile, furtunile violente inopinate şi fluctuaţiile mari de temperatură sunt mult mai frecvente în ultimii ani, fiind urmări ale schimbărilor climatice, înregistrate la nivel global. “Acestea sunt consecinţele emisiilor din ce în ce mai mari de dioxid de carbon, ca urmare a folosirii combustibililor fosili : cărbune, petrol şi gaze naturale. Din cauza acestor emisii, suprafaţa Pământului se încălzeşte din ce în ce mai mult, temperatura medie globală înregistrând deja o creştere de 0,8°C de la începutul revoluţiei industriale”, precizează directorul executiv al Greenpeace România, Crisanta Lungu.